Ciubotă, Viorel et al. (szerk.): Episcopia greco-catalică de Mukacevo documente 3. (Satu Mare, 2015)
1920 - Mai
încheiate cu ocazia judecării socialiştilor comunişti, guvernul a refuzat invitându-i să părăsească Ungaria, b) Ziarul “Pesti Hirlap” dă conferinţei de pace o nouă numire: “Conferinţa răpirii de teritorii”, c) Toate ziarele din Ungaria publică ştirea că la trupele române din Oradea Mare a izbucnit revoluţia şi că odată cu aceasta au avut loc revolte şi mişcări pe tot teritoriul din Transilvania. Este interesant că această ştire ar fi ajuns chiar la cunoştinţa parlamentului englez, unde făcându-se interpelări pe această chestiune, Lordul Hormosworth a răspuns că nu are nici o ştire că ar fi izbucnit revoluţia în armata română, dar este încunoştiinţat că au fost cazuri de rebeliune şi mai mulţi ofiţeri au fost împuşcaţi, d) Din presa ungară se aduce ştirea că se face o nouă sforţare pentru organizarea armatei naţionale, astfel toate ziarele dau ştirea că în Seghedin, cu ocaziunea unei colecte, s-a strâns suma de 2 milioane, care s-a dat pentru armata naţională. e) Tot din ştiri ungureşti se spune că guvernul din Belgrad ar fi luat următoarele măsuri, în urma aplanării grevelor din ultimul timp: toţi greviştii unguri să fie declaraţi comunişti şi deci arestaţi şi maltrataţi ca unii ce au pus la cale aceste greve, f) De la Doamna Frida Crăciun se deţin următoarele informaţiuni: a) Din cauză că în timpul ocupaţiunii în casa lor din Budapesta au fost primiţi ofiţeri români, după retragerea tmpelor noastre ungurii au deslănţuit o întreagă serie de prigoniri şi persecuţiuni asupra familiei, arestând pe soţie şi cumnata D-lui Crăciun şi ţinându-le închise trei săptămâni. Li s-a rechiziţionat o cameră, trimeţându-li-se în gazdă doi ofiţeri unguri, în scopul de a supraveghea pe Doamnă. De la ei a auzit: Ungurii doresc să facă o pace separată cu românii, în scopul de a bate pe sârbi şi cehoslovaci; apoi ei în tot acest timp se vor recruta, echipa şi instruii (şi) pe ungurii din Transilvania, aşa ca atunci când se vor îndrepta şi contra românilor, îi va aştepta o oaste echipată şi disciplinată în Ardeal care să atace pe români pe la spate. America şi Italia îi sprijinesc deja, trimiţându-le sub numirea de alimente, arme şi muniţiuni. b) Ex împărăteasa Zitta, lucrează din răsputeri în favoarea soţului ei Carol al IX-lea pentru a fi readus pe tronul Ungariei, c) Oradea Mare, Arad, Cluj şi Temişoara, simt pline de spioni unguri care fac propagandă. Pentru a îndepărta bănuielide> ei se ocupă cu afaceri comerciale şi umblă în automobile cu dispoziţiuni speciale pentru a putea ascunde corespondenţa, d) Proprietarul cafenelii "Mateyas” din Budapesta (înainte fost proprietar al cafenelii din Cluj), face curse cu automobilul. La Crăciun a fost la Constanţa, e) Horthy declară că doreşte pacea, totuşi recrutează mereu, convingerea sa fiind că pacea cu România nu va fi semnată. Ungurii recurg la tot felul de subterfugii pentru a nu executa clauzele tratatului în chestiunea efectivelor permise. Astfel universităţile, şcolile superioare, fabricile, instituţiile publice, toate au organizaţie militară. Toţi sunt prevăzuţi cu arme, aşa că numai în Budapesta numărul lor se ridică până la 100-150.000. Jandarmeria, poliţia, pompierii, gardele de finanţe, toate sunt înzecite şi încadrate cu ofiţeri activi unguri; aceştia întreţin în trupe un spirit ultra şovinist, fiind gata oricând a se jertfi, pentru recucerirea Ardealului. Ungurii pun mari speranţe pe ofiţerii saşi ce sunt primiţi în armata română. De asemeni şi pe secui, ce eventual ar fi primiţi. în acest scop, mai mulţi ofiţeri din armata ungară, sub pretecstul că sunt originali din Ardeal, intenţionează să vină în ţară şi să facă posibilă primirea lor în armata română, cu scopul de propagandă şi spionaj. 3. Ştiri din zona Comandamentului după rapoartele tmpelor: a) Greva de la tramvae electrice din Sibiu, continuă, b) Cu prilejul că cererile Ungariei au fost respinse la conferinţa de pace, şi că sa impus semnarea tratatului, partidul şvăbesc maghiarofil pierzând toate speranţele de o reîntregire a Ungariei, s-a constituit la Temişoara un partid local autonom, cuprinzând 80 % din întreaga populaţie şvăbească din Banat. în programul acestui nou partid, se declară că ţinându-se socoteală de libertatea popomlui, gennano-şvab din România Mare (conform hotărârilor luate la adunarea de la Alba Iulia) partidul va lucra pentru interesul comun al statului, şi niciodată contra guvernului. în fruntea acestui partid stă fostul colonel de stat major austriac, Mollee, se mai găseşte Dl. Senter şi Dl. Dr. Meth. primul a fost membru în partidul românofil, iar al doilea a 137
