Marta, Liviu - Gindele, Robert: Tezaure dacice din Transcarpatia (Satu Mare, 2014)
Introducere
Introducere A trecut mai bine de şase ani de la apariţia primului volum de documente referitoare la Episcopia greco-catolică de Mukacevo, lucrare realizată în colaborare cu Arhiva de Stat a Regiunii Transcarpatia şi prin sprijinul financiar generos al Uniunii Europene. Tot datorită acestui sprijin financiar realizăm cel de-al doilea volum care acoperă perioada anilor 1731-1750 şi care cuprinde 166 documente selecţionate din peste 800 de dosare şi mai multe mii de file. Din această cauză misiunea noastră a fost ingrată deoarece, limitaţi la un număr de 400 de pagini a trebuit să lăsăm afară documente importante privind comunităţile greco-catolice din Slovacia, Ucraina, România şi Ungaria. Nu trebuie uitat că episcopia greco-catolică de Mukacevo acoperea un întins teritoriu cuprinzând peste 730 de parohii în veacul al XVIII-lea. Este de la sine înţeles că am insistat pe documentele nepublicate dar la care se face referire în multe lucrări consacrate episcopiei de Mukacevo. La fel este de înţeles efortul nostru de a prezenta documente privind comitatele Satu Mare, Maramureş şi Szabolcs (Ungaria), dar mai ales pe cele privind Transilvania, necunoscute şi care sunt foarte interesante prin datele pe care le oferă pentru perioada 1744-1749, perioadă de mari frământări religioase în sânul românilor, provocate în principal de plecarea episcopului Klein1 din fruntea diecezei de Făgăraş dar şi de apariţia în Transilvania a călugărului ortodox sârb Visarion Sarai2 care după părerea noastră au reuşit să zdruncine în mod serios greco-catolicismul. De altfel anii 1731-1750, la care se referă documentele din volum, sunt ani plini de evenimente contradictorii din toate punctele de vedere. Ei sunt dominaţi de figurile impunătoare ale împăraţilor habsburgici, Carol al VI-lea (moare în 1740) şi mai ales a împărătesei Maria Terezia, figură emblematică a monarhului luminat din veacul al XVIII-lea. Ea a fost iniţiatoarea unui vast program de reforme, menit să îmbunătăţească soarta supuşilor săi, mai ales a masei mari a ţărănimii, şi astfel să crească veniturile statului. Reformele au cuprins inclusiv biserica unde amintim patentele din 1741 şi 1744 menite să îmbunătăţească soarta preoţimii greco-catolice, reforma calendarului prin limitarea sărbătorilor religioase, crearea de instituţii 1 Pentru detalii privind subiectul vezi dr. Augustin Bunea, Din istoria românilor Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728-1751),Blaş,1900; Francisc Pali, Inochentie Міси Klein Exilul la Roma 1745- 1768, voi I-II, Cluj-Napoca, 1997; D. Prodan, Supplex Libellus Valachorum, Ediţie nouă, refăcută, Bucureşti, 1967. 2 Pe larg vezi Mircea Păcurariu, Istoria bisericii ortodoxe române, voi. 2, Bucureşti, 1981; Silviu Dragomir, Istoria desrobirei religioase a românilor din Ardeal în secolul al XVIII, voi. 1, Sibiu, 1920; Greta-Monica Miron, Acpune ortodoxă- acţiune catolică. Efectele mişcării lui Visarion Sarai în Hunedoara, Haţeg, Zarand şi Alba, în „ Studia Universitatis Babeş-Bolyai”, voi. 50, 2005, nr. 2, p.1-36. 5
