Kinces, Diana: Tăşnad. Chid cultural. Istoric (Satu Mare, 2015)

Istoricul localităţii

construcţia maşinilor şi de industrie uşoară. în anul 1978, pe teritoriul oraşului a fost descoperit un important izvor de ape termale. Aproape imediat este înfiinţată staţiunea de băi termale, care reprezintă şi la momentul actual una dintre cele mai importante ţinte ale turismului balnear din întreaga zonă sătmăreană.

în anul 1966 localitatea avea 5701 locuitori atingând maximum demografic în anul 1992, cu 8260 de locuitori. în anul 2011, Tăşnadul fără satele aparţinătoare, avea 6859 de locuitori din care 2745 de ortodocşi, 1944 reformaţi, 1500 romano-catolici şi 212 greco-catolici, iar restul aparţinând diferitelor culte neoprotestante.

Cea mai importantă personalitate culturală din zona Tăşnadului este episcopul greco-catolic Grigore Maior (1715- 1785), născut la Sărăuad, care după terminarea studiilor la Roma devine profesor la renumita şcoală românească de la Blaj. Este numit episcop de Blaj de către împărăteasa Maria Tereza, în această calitate el înfiinţând şi susţinând numeroase şcoli şi biserici.

Oameni de valoare, intelectuali din sfera laică sau ecleziastică, de origine din satele româneşti din jurul Tăşnadului, au adus o contribuţie importantă nu doar la păstrarea conştiinţei naţion^Je a românilor sătmăreni, ci şi la îmbunătăţirea calităţii.

vieţii acestora. Nu trebuie să-i uităm pe Gavrilă Papp, parohul- protopop ortodox al Cigului, care a jucat un rol de frunte în mişcarea lui Sofronie din Cioara (1760 - 1761); loan Pop Suduranu (1792 - 1872), protopop la Sărăuad, participant la Adunarea Naţională de la Blaj din 1848; Matei Silvani, preot în Blaja şi Tăşnad în perioada paşoptistă; memorandistul George Filepp (1823 -1895), avocat la Tăşnad; loan Eugeni u Cucu (1837- 1870), deputat dietal de Tăşnad în Parlamentul Ungariei; Demetriu Coroianu junior (1842 - 1924), preot, membru şi preşedinte al Astrei Tăşnad, delegat la Marea Unire de la Alba lulia; Andrei Cosma (1843 - 1918), avocat şi protopretor al cercului Tăşnad, memorandist şi membru fondator al Băncii "Vulturul"; Vasile Mureşan (1843 - 1925), notar al districtului protopopesc Sărăuad, memorandist şi membru al despărţământului Tăşnad al Astrei; Vasile Sfura (1843 - 1925), preot la Blaja, membru activ al Astrei Tăşnad şi membru fondator al Băncii "Vulturul"; Vasile Pătcaşiu (1844 - 1932), secretar de cancelarie la pretura plăşii Tăşnad, memorandist şi membru al despărţământului Tăşnad al Astrei, participant la Marea Unire din 1918 alături de consătenii săi din Hotoan; Patriciu Lobonţiu (1847 - 1923), preot în Silvaş, Valea Morii şi Cean (unde ridică biserici de zid), membru al Astrei; Augustin Ossian (1858 - 1929), memorandist şi delegat la Marea Unire; George Stanciu junior (1863 - 1926), preot în Sărăuad şi Tăşnad; preotul Antoniu Báliban (1867 - 1947), colaboratoral lui George Pop de Băseşti, memorandist şi susţinător al unirii de la 1918; Teodor Mureşan învăţător în Blaja şi membru în Marele Sfat Naţional de la Alba lulia; avocatul dr. Coriolan Steer (1879- 1924); preotul loan Lobonţiu (1880- 1955), director al Băncii "Vulturul"; loan Ardeleanu senior (1908 - 1974) şi mulţi alţii.

De asemenea, Tăşnadul este locul natal al mai multor personalităţi ştiinţifice şi culturale de renume internaţional, între care sejemarcă BírcTLajós (1856-1931), celebru biolog şi etnograf; Petri Mór fi) 863 -1945), scriitor şi autor al Monografiei