Kinces, Diana: Micula. Chid Cultural. Istoric (Satu Mare, 2015)
Ucraineni în Micula
satele Repedea, Ruscova şi Poienile de sub Munte şi se ocupau în principal cu agricultura şi dulgheria. însă, cea mai mare proporţie de ucraineni s-a stabilit în anii următori revoluţiei din 1989. Familii întregi din satele maramureşene cu populaţie ucraineană au cumpărat şi continuă să cumpere teren în sat. Majoritatea celor veniţi se ocupă cu agricultura sau lucrează în construcţii. Au emigrat din satele lor natale, de la munte la şes, pentru o viaţă mai bună şi tot pentru o viaţă mai bună, astăzi tinerii părăsesc satul pentru a-şi găsi rostul în viaţă, la muncă în străinătate (Austria, SUA, Canada, Belgia etc), dar se întorc acasă, în satul lor, să-şi construiască case, să-şi întemeieze gospodării şi să le creeze copiilor un viitor mai bun. La Micula funcţionează o filială a Uniunii Ucrainenilor, avându-l ca preşedinte pe Vasile Buciuta, care se implică activ în promovarea identităţii etnice, lingvistice şi culturale a persoanelor aparţinând minorităţii ucrainene, în cadrul şcolii din Micula, copiii de etnie ucraineană au posibilitatea de a studia limba lor maternă, începând cu anul 2000. De asemenea există şi o grupă de grădiniţă cu predare în limba ucraineană, sub îndrumarea educatoarei Adriana Horvat. Din anul 2011, profesoara de limba ucraineană Nicoleta Tcaci îndrumă cu dăruire şi pasiune cei 90 de elevi, conducându-i la diferite olimpiade, concursuri şi festivaluri naţionale sau internaţionale cum ar fi: Festivalul de Datini de Iarnă de la Sighet, Concursul internaţional de recitare a poeziei ucrainene de la Sighet, serbările Zilei internaţionale a limbii materne, serbările de la tripla graniţă România - Ucraina - Ungaria, serbările Zilei Taras Sevcenko etc.
