Bălu, Daniela: Certeze. Chid Cultural. Istoric (Satu Mare, 2015)

Coordonate geografice. Demografie

Cerleze

Coordonate geografice. Demografie

Comuna Certeze, situată în nord-vestul României, judeţul Satu Mare, este formată din 3 localităţi: Certeze (reşedinţa comunei), Huta Certeze şi Moişeni. Teritoriul său, străbătut de pâraiele Valea Albă şi Valea Rea, este aşezat în partea nordică a Depresiunii Oaşului, într-o superbă zonă montană dominată de Munţii Oaş - Gutái. Comuna Certeze se învecinează la:- nord cu Ucraina (25 de km de graniţă);- sud cu oraşul Negreşti - Oaş;- sud-est cu judeţul Maramureş;- est, nord-est - judeţul Maramureş;- vest - comuna Bixad.

Distanţa faţă de centrul judeţului este de 54 km, parcurgându-se pe drumul DN 19, care, trecând prin Certeze spre Sighetul Marmaţiei, părăseşte teritoriul judeţului Satu Mare în pasul Huta (numit din anul 1967 pasul "Sâmbra oilor"), înalt de 578 m, loc de întâlnire între munţii de origine vulcanică Oaş şi Igniş.

Ca rezultat al activităţii postvulcanice, mofetice, în

zonă s-au format numeroase izvoare de apă minerală, denumite

f I» bl

1 ... ^

de localnici "borcuturi", cele mai numeroase aflându-se în zona Certeze ( borcutul Negreştilor, Morii, borcutul Punţilor, borcutul Tâlharilor de pe Valea Albă şi borcutul Cărbunişte din Huta Certeze).

Conform recensământului efectuat în anul 2011, populaţia comunei Certeze era de 5.636 locuitori (5.764 în 2014), în creştere faţă de recensământul anterior, realizat în anul 2002. Din totalul locuitorilor 80% sunt plecaţi la muncă în străinătate.

Procentul populaţiei româneşti este majoritar, 93,97%, cel al minorităţii slovace fiind de 3,94%, iar 1,58% alte etnii. Structura confesională este de 73,7% ortodocşi; 14,58% romano-catolici; 5,07% martori ai lui lehova şi 1,22% grecocatolici.

Localitatea Certeze (Avasújfalu în limba maghiară, Neudorf în germană) este înfrăţită cu localitatea Gieres, Franţa şi Calatafimi-Segeste, Italia.în centrul comunei se află Primăria, Biblioteca, Căminul Cultural, "ciuperca de danţ" şi monumentul dedicat "Eroului necunoscut", pe care sunt gravate versurile: "Мі-am lăsat satu' şi mândra/ Şi-am plecat să-mi apăr glia/Am lăsat clopu' şi pana/ŞI-AM PLECAT SĂ-MI APĂR ŢARA!"