Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2003-2004 (7-8. évfolyam, 1-2. szám)
Cosmin Popa-Gorjanu: Feudalismul românesc?
46 Cosmin Popa-Gorjanu succeda istoric, într-un proces de dezvoltare uniliniară, tipul feudal prinzând fiinţă în momentul când cel tributal încetează.23 Feudalismul şi istoricii occidentali contemporani. încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea istoricii români au receptat modelul feudalismului în diferite variante. Cu precădere Franţa, şi în special regiunea dintre Loara şi Rin, sunt încă identificate, pe baza lucrărilor istoricilor occidentali, drept patria feudalismului clasic. Astfel această regiune şi mai ales lucrările scrise despre ea au oferit modelul în funcţie de care şi istoricii români au recunoscut ca feudale unele fenomene din societatea medievală de la noi. Deşi îndoieli faţă de feudalism au fost exprimate încă de la sfârşitul secolului XIX, o reacţie viguroasă, critică, faţă de utilizarea conceptului cu referire la evul mediu occidental apărea abia în anul 1974 într-un studiu publicat în The American Historical Review şi republicat în 199824. în articolul său Elizabeth Brown a realizat o prezentare incisivă, critică şi polemică a modului în care a fost utilizat conceptul de feudalism de către diferiţi istorici aducând argumente împotriva păstrării sale în vocabularul istoricilor. Inventarea constructului, după cum îl califică autoarea, a aparţinut unui jurist scoţian, Thomas Craig şi unui anticar englez, Henry Spelman, care, pornind de la o ediţie de secol XVI a unui codice lombard din secolul XII numit Libri feudorum, au afirmat că „relaţiile sociale şi politice în Anglia au fost organizate de un drept feudal”. Treptat, la scriitorii britanici din secolul XVIII şi-a făcut loc conceptul unei „guvernări feudale uniforme în Anglia”. Ulterior termenul a devenit şi mai cuprinzător, depăşind sensul în care îl utilizaseră juriştii, ajungând să semnifice un sistem de guvernare sau condiţiile de după dispariţia puterii publice. Deja la mijlocul secolului XVIII conceptul de „feudalism” circula în lumea engleză, iar de la mijlocul secolului XIX el a dominat studierea evului mediu. Brown a recenzat definiţiile existente şi opiniile pro şi contra aduse încă de la sfârşitul secolului XIX faţă de utilizarea conceptului. Printre autorii ale căror opinii sunt discutate se numără nume ca Frederic William Maitland, Marc Bloch, Michael Postán, Georges Duby, Frederic Cheyette, F. L. Ganshof, Otto Hintze, Joseph Strayer ş.a.. Autoarea americană a identificat serioase inconsecvenţe la autori care, deşi par să recunoască dificultăţile conceptului de feudalism şi afirmă că el este nepotrivit şi că ar fi cel mai bine să fie evitat, nu renunţă să-l folosească. Brown aduce obiecţii utilizării conceptului polemizând cu unii istorici care argumentau păstrarea sa în ciuda 23 H. H. Stahl, Teorii şi ipoteze privind sociologia orînduirii tributale, Bucureşti, 1980, p. 191— 192. 24 Elizabeth A. R. Brown, The Tyranny of a Construct: Feudalism and Historians of Medieval Europe, in voi. Debating the Middle Ages: Issues and Readings, ed. L. K. Little, Barbara H. Rosenwein, Oxford, 1998, p. 148-169.
