Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)

Societate

SOCIETATE

Domeniul cetăţii Hunedoara în timpul Huncdorenilor

Radu LUP ESC u

In vasta istoriografie referitoare la persoana şi familia lui loan de Hunedoara, problema domeniului Hunedoarei a fost atinsă, în general, doar tangenţial. Discuţia privind domeniul s-a concentrat în special asupra donaţiei din 1409 şi asupra momentelor principale de extindere ale aceluiaşi domeniu. Această temă a fost, şi parţial mai este şi astăzi, marcată de o serie de stereotipii, multe dintre ele avându-şi originea în istoriografia secolului al XIX-lea. Totuşi trebuie să remarcăm că din anii 1980 au avut loc o serie de reinterpretări care pun într-o lumină nouă începuturile familiei Hunedorenilor şi procesul de afirmare a lor pe plan politic.

In 1787 o parte din documentele şi actele familiei Hunedorenilor, luate de Gheorghe de Brandenburg, au fost cedate împăratului losif al II-lea şi au ajuns în Arhivum Camerae. Printre acestea se afla şi patenta regală din 1409, prin care Voicu şi familia sa primeau posesiunea Hunedoarei. Documentul a fost pus în circulaţie de către Fejér György în colecţia sa de documente1. Telelei József, primul mare monograf al epocii Hunedorenilor, s-a referit şi el la acest document, amintind că tatăl lui loan de Hunedoara şi rudele sale de drept au fost dăruiţi de către Sigismund cu localitatea Hunedoara2. Pare surpinzător această formulare, însă afirmaţia lui Teleki privind extinderea domeniului primit în 1409 - doar o localitate - este corectă. Din păcate, interpretarea lui Teleki n-a mai fost preluată de alţi istorici, şi s-a impus punctul de vedere a lui Dezső Csánki. Acesta, înainte de publicarea geografiei istorice a Ungariei în epoca Hunedorenilor, a scris un studiu despre raportul dintre comitatul Hunedoarei şi Hunedoreni, unde afirmă că cetăţii îi aparţineau circa 40 de aşezări3. Cifra respectivă a obţinut-o prin proiectarea datelor dintr-un document din 1482, la timpul donaţiei din 1409. Mai târziu, toţi istoricii axaţi pe această temă au preluat datele stabilite de Csánki, printre care şi cei mai importanţi monografi ai lui loan de Hunedoara4. Dintre nenumăratele teme de cercetare privind persoana şi familia guvernatorului, problema domeniului Hunedoarei a rămas puţin abordată. Cel care a reluat problema a fost losif Pataki care, după un articol premergător, a publicat şi o carte pe această temă5. Ea se bazează pe o serie de surse inedite din arhiva familiei de Brandenburg, care prin bogăţia lor au făcut din analiza domeniului la începutul secolului al XVl-lea o temă

1 Codex diplomaticus Hungáriáé ecclesiasticus ac civilis, ed. Fejér Gy., X/8, Buda, 1843, p. 492-493, nr. 252.

2 "Zsigmond 1409. Hunyadi János atyját és osztályos rokonait megajándékozza Hunyad helységével”. Teleki József, A Hunyadiak kora Magyarországon, 1, Pest, 1852, p. 50.

3 Csánki D., Hunyadmegye és a Hunyadiak, ín Sz. XXI (1887), p. 8-31.

4 Elekes L., Hunyadi, Bp., 1952, p. 77; C. Mureşan, láncú de Hunedoara, Buc., 1968, p. 42.

5 1. Pataki, Gospodăria domeniului Hunedoara în anii 1517-1518, în Studii, XIII (1960) nr. 6, p.69- 82.

Medieevalia Transilvanica, tom V-Vl, 2001-2002, nr. 1-2.