Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)
Societate
52 Şarolta Solccm Privite individual negustoresele nu aveau preferinţe când să înceapă o călătorie. A existat o singură excepţie, soţia lui Toma Veres, care purcedea la drum de fiecare dată joi: 24 iunie 1632 şi 23 august 1635 spre Oradea, 28 decembrie 1634 spre Ungaria15. Momentul sosirii în Cluj a negustoreselor putea fi, de asemenea, în orice zi a săptămânii (tabelul 14). Dintre cele 87 de transporturi aduse de femei şi cele 19 destinate lor, deci în total 106, cele mai multe au venit luni şi joi (câte 19,8%), apoi ierarhia zilelor după procentul sosirilor era: miercuri (16,1%), sâmbătă (15,1%), vineri (11,3%), duminica (10,4%) şi marţi (7,6%). Tabelul 14. Zilele în care soseau negustoresele ori marja pentru ele în Cluj. Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică Total Negustorese 19 8 12 18 9 13 8 87 Marfă pt. negustorese 2 5 3 3 3 3 19 Total 21 8 17 21 12 16 11 106 %19.81 7,55 16,04 19.81 11.32 15.09 10,38 100 Negustoresele, aşa cum arată registrele tricesimale şi multe alte documente, făceau parte din peisajul cotidian. Aprovizionau piaţa cu produse de primă necesitate precum alimente, băuturi, săpun, haine şi pânzeturi ieftine. Nimic, în afară de război, nu le putea împiedica activitatea, ele fiind prezente în toţi anii, în toate anotimpurile şi în fiecare zi. Pentru majoritatea dintre ele mărfurile vândute în târgurile din jur erau sursa de venituri. Probabil cele mai multe erau destul de tinere, dar au fost şi femei care decenii de-a rândul puteau fi întâlnite în târguri. Altele erau văduve de negustori, care continuau munca soţilor lor. Activitatea acestor femei întreprinzătoare se limita doar la regiunile din apropiere, ele neimplicându-se în marele comerţ exterior al Transilvaniei, cum se poate vedea în tabelul 15. în acest tabel s-a comparat numărul transporturilor făcute de femei şi valoarea tricesimei plătite de ele cu situaţia totală de pe direcţiile indicate de negustorese. Cu acest prilej se reconfirmă ponderea mică a comerţului practicat de femei atât din perspectiva numărului de transporturi făcute (18,58%), dar mai ales din cel al valorii (1,89%). Pentru negustorese sursele de venituri erau târgurile din jur, accentul fiind pus pe exportul de mărfuri. Pieţele favorite ale femeilor erau Oradea, Sălaj, Baia Mare unde transporturile lor reprezentau între 40- 48% dintre transporturile clujene. La Satu Mare, Cărei ca şi spre Ungaria ajungeau 12-14%. Dincolo de aceste limite, în Polonia, Imperiul otoman, la Viena ajungeau doar câtre 1-2 negustorese arareori. în general, valoarea mărfurilor duse a depăşit valoarea celor aduse, excepţie făcând femeile care-şi aduceau marfa din Preşov şi bineînţeles de la Viena şi din Imperiul Otoman de unde cunoaştem doar cu ce produse au venit, deşi ar fi fost interesant să vedem şi ce produse transilvănene ar fi trezit interesul cumpărătorilor de acolo. 15 Documente privind istoria României, 1, Introducere, Buc., 1956, p.547-622.
