Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)
Societate
46 Şarolta Solcan Tabelul9. Grupurile cu negustorese. Total Numărul de netiustorese Total negustori 2 3 4 5 6 7 8 grupe 2 10 10 3 7 2 9 4 7 7 5 7 7 5 19 6 4 5 2 2 13 7 2 1 3 6 8 1 3 1 5 9 2 1 1 1 5 10 1 1 2 11 3 1 4 12 1 1 2 13 1 1 14 0 15 0 16 1 1 Total 37 20 14 8 3 1 1 84 Femeile unui grup, în general, aveau acelaşi traseu, de cele mai multe ori urmărind să ajungă chiar în acelaşi loc, aşa cum arată situaţia celor 73 de grupuri cu destinaţie cunoscută. Dintre cele 234 de înregistrări, în 187 (80%) se consemnase că merg în aceeaşi aşezare. în celelalte cazuri aveau probabil drum comun pe o porţiune din traseu, de exemplu plecau în aceeaşi zi grupurile care voiau să ajungă la Cărei, Oradea, Baia Mare cu cele care mergeau în Ungaria. Chiar şi când existau asemenea situaţii, fiecare grup avea în componenţă măcar un bărbat. Aceasta era o necesitate, dacă ne gândim la nesiguranţa drumurilor bântuite de soldaţi fără slujbă şi de tâlhari, aşa cum se sublinia adesea în Dietă. Dacă femeile plecau singure şi li se întâmpla ceva tot ele erau considerate vinovate deoarece se considera un gest iresponsabil să pornească singure la drum pe acele timpuri. Astfel la Alba lulia s-a judecat în 1604 cazul soţiei lui Mihai Szász. Aceasta după ce şi-a vândut marfa la Prejmer împreună cu alte femei au pornit înapoi spre Alba lulia. Pe drum au fost atacate, negustoreasa menţionată a fost bătută crunt, rănită la cap cu sabia şi jefuită. Deoarece pe lângă vinul ei a dus şi un butoi de vin al unei cunoştinţe, Andrei Szabó, acesta acum solicita suma încasată pe vinul lui, considerând că cea vinovată pentru pierderi era negustoreasa care a pornit, doar cu alte femei, fără să fi aşteptat şi bărbaţii cu care plecaseră din Alba lulia. Acuzatorul sublinia: “te-au prădat pentru că nu era bărbat cu voi. ... Dacă aşteptai grupul ... ai fi venit cu pace ca şi ei, nici eu nici tu pagubă nu am fi avut, astfel tu ai dat ocazia păgubirii.”13 Problema circulaţiei în grupuri a fost foarte importantă, fiind un fenomen prezent în toată perioada şi a cuprins circa două treimi dintre toate femeile implicate în comerţul exterior ce se derula prin Cluj. Astfel, în spatele celor 263 de înregistrări pentru cele 84 de grupuri, erau în realitate 97 de negustorese. Acestea au efectuat în anii cercetaţi 482 de transporturi în afara Clujului. Mai mult de 13 Gyulafehérvár város jegyzőkönyvei (Registrele oraşului Alba lulia), ed. de A. Kovács, Cluj- Napoca, 1998, p. 66-67.
