Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)

Societate

44

Şarolta Soleau

Tabelul 8. Importuri şi exporturi făcute de negustorese (1599-1637).

Anul

Importuri

Exporturi

Direct

Prin intermediar

Direct

Prin intermediar

1599

1

15

1602

3

4

1610

6

2

27

1611

2

2

10

1

1612

2

25

1613

1

1

6

1614

1

1

15

1615

2

30

1616

4

27

2

1617

1

1

19

1

1618

22

1

1619

12

1621

4

1622

15

1

15

1

1623

4

19

1630

10

1

61

1631

1

1632

11

1

30

1633

8

3

27

1634

6

3

22

1635

9

2

26

1636

1

1

33

1637

3

Total

87

19

453

6

Cele 41 de negustorese care îşi aduceau singure marfa în anii 1599-1636 au făcut 87 de transporturi. Ele puteau tl întâlnite aproape în toţi anii, dar perioadele în care s-au preocupat mai mult de importuri au fost 1622, cu cincisprezece transporturi, 1630-1635, cu patruzeci şi patru transporturi. Tricesima plătită pentru produsele aduse a fost de 470 florini 8 denari. In majoritate, au intrat în Cluj pânzeturi, îmbrăcăminte, obiecte de metal, vase, cuie şi email de litargă (de oxid de plumb). Doar opt transporturi au avut şi marfa orientală, piper, tămâie, ghimbir şi diverse obiecte. Pentru aceste condimente s-au plătit doar 21 de florini. Printre produsele alimentare aduse în Cluj au fost grâul (1616, 1632), mei (kása), peşte şi castane. Pentru acestea s-au plătit 2 florini şi 7 denari, ceea ce denotă cât de puţine produse alimentare au fost importate de negustoresele clujene.

Tricesima percepută în totalitate pentru mărfurile aduse de femei ori pentru ele abia a depăşit 800 de florini. Valoarea produselor aduse direct ori indirect de femei nu era mare dacă ne gândim că în aceeaşi perioadă totalitatea tricesimei percepută la Cluj pentru mărfurile importate era de peste 38415 florini 32 denari. Prin urmare cei 470 florini 10 denari, taxa plătită de negustorese, reprezenta 1,22%, iar cei 354 florini 35 denari, taxa mărfurilor aduse pentru femei, erau 0,92% din totalitatea tricesimei percepute.

Valoarea mărfurilor aduse direct ori indirect de femei a reprezentat doar 2,14 % din totalitatea importurilor trecute pe la tricesima de la Cluj, un procent mic şi care, împreună cu analiza conţinutului transporturilor, subliniază faptul că. femeile nu se implicau în comerţul mare al Transilvaniei.