Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)
Societate
28 Radu Lupescu oamenii săi să părăsească cetatea, care însă din păcate nu sunt enumeraţi90. în 1462 mai este amintit un portar al cetăţii ca reprezentant al castelanilor de acolo91. Concluzii Studiul domeniului Hunedoarei arată foarte clar ceea ce a fost deja semnalat în istoriografia mai nouă, privitor la raportul dintre cetate şi domeniu: cetăţile erau în principal centre în jurul cărora se coagulau domenii şi de unde acestea erau administrate92. După cum reiese şi din datele prezentate mai sus, cetatea de la Hunedoara a devenit un asemenea centru, iar domeniul care s-a format în jurul său a cunoscut mai multe etape de extindere. într-o primă fază domeniul cuprindea o parte din vechiul district al Hunedoarei, regiunea aflată la vest de râul Cérna, fiind după toate aparenţele cea mai veche şi constantă parte a pertinenţelor cetăţii. Ulterior, loan de Hunedoara a extins acest domeniu cu o serie de noi posesiuni aflate în zona centrală a comitatului şi în districtul Haţeg. Deşi acestea figureză în 1453 ca parte componentă a domeniului Deva, în realitate ele au fost administrate de către castelanul de Hunedoara. Perioada regelui Matia a marcat o nouă etapă în evoluţia domeniului. Acum au fost subordonate Hunedoarei districtele timişene, marcând ultima fază de evoluţie a sa. Aceste tipuri de domenii pe lângă aşa numitele pertinenţe interioare aflate în imediata vecinătate a cetăţii, se compun din una sau mai multe districte (ţinuturi) cu centre proprii, care la rândul lor sunt subordonate cetăţii-reşedinţă. Formarea acestor structuri a marcat ultima fază în evoluţia domeniilor medievale. Transformările petrecute în sistemul de proprietăţi din comitatul Hunedoara în timpul lui loan de Hunedoara au influenţat în parte atât caracterul comitatului, cât şi raporturile de forţe existente la nivel local. Trecerea cetăţii Haţegului în proprietate privată, chiar dacă după 1457, pentru câţiva ani a revenit coroanei regale, a marcat începutul ruperii relaţiei dintre cetate şi district. Acest proces s-a împlinit treptat în a doua jumătate a secolului al XV-lea, când cetatea şi oraşul au rămas definitiv în proprietate privată şi aceeaşi soartă âu avut-o şi o serie de cnezate haţegane. Ruperea relaţiei dintre cetate şi district se pare că nu a avut consecinţe asupra societăţii româneşti locale, însă această problemă rămâne deocamdată o temă de cercetare deschisă. De numele lui loan se leagă nu numai începutul transformării districtului regal într-un “district nobiliar”, dar şi transformările petrecute în poziţia ocupată de principalele cetăţi în cadrul comitatului. Până spre mijlocul secolului al XV-lea locul de frunte în comitat l-a ocupat Deva, al cărui castelan purta şi funcţia de comite. Alături de Deva, al doilea ca importanţă, era ocupat de cetatea Haţeg al cărei castelan, în prima jumătate a secolului al XV-lea, apare tot ca şi comite. însă la mijlocul secolului situaţia s-a schimbat. Datorită personalităţii lui loan de Hunedoara, cetatea construită de el a început să se impună ca şi centru de comitat, 90 1504: DL 37770. 91 1462: DL 29515. 92 Engel P., Vár és hatalom. Az uralom territoriális alapjai a középkori Magyarországon. ín Világosság, XXV (1984), p. 288-295, 367-375.
