Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)
Societate
26 Radu Lupescu Castelanii. Personalul. Administraţia Pe baza datelor publicate de Dezső Csánki şi întregite de Géza Entz75, mai mulţi castelani din secolul al XIV-lea au fost puşi în legătură cu cetatea de la Hunedoara. Interpretarea lor, ca şi castelani ai Hunedoarei era un principal suport pentru cei care acceptau existenţa unei cetăţi acolo anterior secolului al XV-lea. Cum am amintit, Engel Pál a fost cel care a demonstrat incorectitudinea acestei interpretări, acei castelani fiind de fapt încredinţaţi cu administrarea domeniului Bologa, centrul căruia se afla la Huedin (Bânffyhunyad, jud. Cluj). în urma înlăturării acestei confuzii o singură informaţie poate eventual să dea loc la discuţii: un document din 1398, conform pasajului publicat de Entz, aminteşte de castellani in Haczak et in Huniad constituti. De fapt este vorba de ...universis et singulis nobilibus...castellanis, vicecastellanis et presertim castellanis in Haczak et in Huniad constitutis..., adică Hunedoara servea numai ca loc de adunare76. Primul castelan al cetăţii de la Hunedoara apare în 1446, într-un moment în care domeniul atinsese probabil o extindere mai mare şi nu este exclus ca loan de Hunedoara să-şi fi însuşit la momentul respectiv şi exploatarea metalelor preţioase. Primul castelan numit a fost Francisc Páznádi, un om cu o oarecare educaţie, fiind numit litteratus. Se afla în relaţii strânse - de rudenie? - cu Blaziu Keszi, castellanul cetăţii Şoimoş, de asemenea un literat. Ambii erau proprietarii satelor Chesinţ şi Sarzow, din comitatul Arad. Cei doi erau oameni de mare încredere ai guvernatorului, iar prin numirea lor la conducerea celor două cetăţi s-a format o axă de stăpânire puternică de-a lungul Mureşului. Francisc a rămas castelan şi după moartea voievodului, ultima ştire despre el datând din 1458'7. Din timpul regelui Matia cunoaştem mai mulţi castelani. în acestă perioadă cetatea a devenit cea mai importantă din comitat, devansând-o nu numai pe cea din Haţeg, dar şi pe cea de la Deva, prin extinderea domeniului şi prin faptul că de acum castelanii Hunedoarei îndeplineau şi funcţia de comite. Ca urmare a acestor transformări, administrarea domeniului a devenit mai dificilă, fiind necesară cooptarea mai multor castelani, secondaţi de vicecastelani. Primii vicecastelani pe care îi cunoaştem sunt loan Bélavári din 146278 şi Gheorghe Horvát din 146479. în 1477 la conducerea domeniului sunt amintiţi doi castelani: Gheorghe de Laak şi loan de Polyen80. între anii 1479-1491, castelanul cetăţii a fost Vincenţiu de Timişoara, alături de care, în 1479, se afla Andrei de Wayca81 82, iar în 1483, Paulus Magnusx\ Alături de Vincenţiu, ultimul castelan al cetăţii, până la moartea regelui 75 Csánki, op. cit., V, p. 46; Entz G., Die Baukunst Transsilvaniens im 11-13. Jahrhundert, în Acta Historiae Artium, XIV (1968) fase. 3-4. p. 173-174; idem, Erdély építészete a 14-16. században, Kolozsvár, 1996, p. 499; Rusu, Castelani..., p. 16-21; Engel, op. cit., p. 330. 76 Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, III, sub red. Franz Zimmermann, Carl Werner, Hermannstadt - Sibiu, p. 228-229. 77 Sr. XXI (1887). p. 48-49. 78 1462: DL 29514. Data de 1456 este greşită la Entz, Baukunst..., p. 174. 79 Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, VI, p. 386. i0T.T. VIII (1907), p. 96-97. 81 HTRTÉ. V (1889). p. 97-98. 82 Ibidem, p. 98-99.
