Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)
Opinii
210 Bogdan-Florin Popovici Un itinerar diferit de ce! al lui Paul Binder este susţinut, tot în 1989, de istoricul bucureştean Constantin Rezachevici78. Studiul, beneficiind de o documentaţie bogată, încearcă să re-argumenteze, cu noi date şi consideraţii, traseul propus anterior de Szádeczky Lajos. Constantin Rezachevici reface şi cronologia evenimentelor. Astfel, la 26 iunie / 5 august este datată prima ciocnire dintre imperiali şi avangarda armatelor aliate, “în şanţul nemţilor de la Bran”79. Autorul localizează “şanţul” - cu înţelesul de fortificaţie - lângă zidurile ce protejau trecătoarea Branului. Analizând în continuare dispozitivul militar austriac, C. Rezachevici aminteşte şi despre două fortificaţii imperiale, care s-ar fi aflat pe versanţii defileului. La 11 august 1690, o altă unitate de avangardă a lovit fortificaţia militară de lângă Bran80. între 13-15 august trupele aliate rămân în tabără lângă Dragoslavele, trimiţând trupe de recunoaştere, care se vor apropia de Bran “dinspre munţii Râşnovului”, cucerind o fortificaţie de lângă Bran81. In 16 august, trupele aliate s-ar fi deplasat de la Dragoslavele, până “dincolo de palanca cucerită în ajun”82. Pe 17 august, trupele ar fi ajuns în faţa cetăţii Bran, unde rămân până în ziua următoare. în intervalul 18-21 august, Constantin Rezachevici consideră că a avut loc deplasarea trupelor peste munte, spre Zămeşti83, “pe un drum până atunci nefolosit de oşti, impropriu pentru acestea şi, ca atare, nepăzit”84. Analizând izvoarele, istoricul bucureştean constată că nu există nici un fel de menţiune toponimică asupra locului pe unde au trecut trupele, nici în izvoarele munteneşti, nici în cele transilvănene85. Rezachevici susţine că “precizări toponimice nu apar... căci abia după această campanie, văile, plaiul şi luncile pe unde a călcat acum pentru prima dată picior de turc otoman au primit în rostirea populară numiri legate de insolita prezenţă a acestora, care nu se va mai repeta”86. Referitor la documentele aduse în discuţie de Szalay, studiul cercetătorului maghiar este complet ignorat, iar despre contribuţia lui Pavel Binder se precizează “această însemnare (adusă în discuţie de Binder, n.n.) nu ar face decât să consemneze târziu una din tradiţiile locale despre trecerea peste munţi a oştilor lui Thököli, încadrându-se în legendele despre aceasta...”87. Ca argument în plus despre imposibilitatea acceptării acestei reconstituiri, cercetătorul mai afirmă că, daca ar fi trecut prin Padina Lupului, trupele ar fi fost remarcate de observatorii din “straja imperială din fortificaţia de pe Măgura, al cărei câmp de observare domină întreg spaţiul dintre cetate şi Piatra Craiului. Autorul acestor rânduri s-a convins de 78 Rezachevici, op. cit., p. 166-200. 79 Ibidem, p. 115. 80 Ibidem, p. 118. Se arată că “izvoarele braşovene nu precizează la care fortificaţie imperială se referă, dar Radu Greceanu arată că era chiar lângă Bran“. 81 Ibidem, p. 120. 82 Ibidem, p. 121. 83 Ibidem, p. 125. 84 Ibidem, p. 165. 85 Ibidem, p. 167-168. 86 Ibidem, p. 170. 87 Ibidem, p. 175. Autorul reproduce cota documentului după Binder, op. cit., şi face precizarea: “...fără indicarea paginii [nu am aflat însemnarea amintită]’-.
