Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)
Opinii
200 Bogdan-Florin Popovici nu vină mai mulţi tătari». «Nimic, nimic, să vină mai mulţi, căci doar vouă vă voi oferi un spectacol frumos şi îi voi respinge fără întârziere»”13. în fine, într-o însemnare din Şcheii Braşovului, datată 19 [august] 1690 (sic!) se menţionează când “au venit Tiochiolio Grof cu Constantin voievod Brâncoveanul la Zărneşti de s-au bătut cu ghienerarişul Heaizăr... luni spre marţi seara la apusul soarelui”14. Cronicile din Ţara Românească prezintă şi ele neobişnuitul itinerar peste munţi. Evident, domnitorul muntean este prezentat ca având rolul principal în această traversare. Radu logofăt Greceanu ar putea fi considerat cronicarul “omolog” al lui Cserei, aflat de partea armatelor aliate. El relatează destul de amănunţit evenimentele: au trimis 2000 de oameni înainte ca să-i bată pe austrieci; au ajuns la Fântâna Drăgoşeştilor “şi fiindu-le masul acolo, iar peste noapte veste de la oastea ce mersese înainte la domn au venit cum că straja nemţească ce au fost păzind la palanca ce făcuse la hotarul ţării, o au lovit şi foarte rău o au stricat, aducând şi nemţi vii la domn. Au făcut popasul de prânz la cetatea Negru Vodă, iar de seara au poposit în jos de Dragoslavele. Şi de acolo între munţi au mas. Şi dimineaţa s-au mutat până la Dragoslavele. Şi acolo 2-3 zile şezând pe loc, de ce era trebile însăşi s-au sfătuit. Apoi şi de acolo rădicându-se, mers-au până sus de palanca ce au fost păzind nemţii straja şi au poposit acolo... Şi de acolo iarăşi au mers până sub cetatea de la Bran şi iarăşi acolo într-acea noapte au mas. Iar a doua zi cu toţii s-au strâns de s-au sfătuit pentru trecerea oştilor în Ardeal, pe unde va fi, căci căile erau prisăcite şi astupate şi la Bran era o pază tare cu tunuri. Despre altă parte, de cea mare strâmtorarea locului, foarte nevoie le era şi vremea-i grăbindu-i... şi mai vârtos asupra domnului Ţării Româneşti lucrul acesta răzimând, ca cum povăţuitorul celorlalţi era... După multe feluri de cercări ce făcuse cu oamenii săi, ce peste munte povaţe era, aflat-au o cale, măcar că era foarte strâmtă şi cu nevoie mare peste un munte înalt şi cu pogorâş rău, iar nu era alt mod de a face, fără decât pe acea cale de a merge... au purces pe plaiul acela, ...tot târâş pogorându-se la vale, în Ţara Ardealului, în Câmpia Tohanilor. Acolo dar cu toate sfaturile se sfârşiseşi toate nădejdile se tăiase, şi ale tuturor inimile încremenite era la loc de primejdie, ca acolo căzând, unde nici înapoi, nici înainte nădejde de scăpare nu era, de vreme ce oştile nemţeşti înainte le era, gata de război fiind. Deci dar nemţii, cum au văzut pogorârea oştilor turceşti acolo drept Tohani, ei spre Câmpul din jos de Zărneşti s-au tras... [bătălia] au fost la 10 ceasuri din zi, august 11 zile”15. Radu Popescu vornicul ne oferă o prezentare rezumativă şi destul de neutră: Brâncoveanu s-a unit cu Thököli “să meargă în Ardeal să bată pe nemţi, făgăduind Constantin vodă că el le va găsi drum pe plaiuri de vor intra toate oştile în Ardeal fără primejdie... şi strângându-se în ţară toate oştile au purces către 13 J. Trausch (ed), Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum, II, Braşov, 1847, p. 247. 14 C. C. Muştea, Biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului, I, Braşov, 1943, p. 271. 15 Radu logofăt Greceanu, Istoria domniei lui Constantin Basarab Brâncoveanu voievod (1688-1714), Buc., p. 76-77. Datare pe stil vechi, deci 21 august pe stilul nou, gregorian.
