Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)
Societate
Domeniul cetăţii Hunedoara în timpul Hunedorenilor 19 Covragiu), Lenczyna (Izvoarele), Chonokos (Cinciş), Waralya (Subcetate), Chopol (Ciopeia), Zenthpether (Sânpetru), Waad (Vad), Nalaacz (Nălaţi), Reya (Reea), Bodogazzonfalwa (Sântămăria-Orlea), Karwlyws (Coroieşti), Feyenvyz (Râu Alb), Bayosd (Băieşti), Ohaba (Ohaba), ambele Lywad (Livadea), Ponor (Ponor), Paros (Paroş), Maczesd (Măţeşti, azi Zăvoi)60. Din această grupare a posesiunilor se poate vedea că practic toate proprietăţile lui loan de Hunedoara, fie ele în nordul sau sudul comitatului sau făcând parte din diferite districte, au fost legate de cetatea Deva. Astfel ni se înfăţişează un domeniu destul de straniu care nici anterior anului 1453, nici după această dată, nu mai apare în această formă. Aveam de-a face nu numai cu o situaţie neobişnuită, dar şi cu o contradicţie, deoarece regele Matia va afirma despre unele dintre posesiuni că tatăl său le anexase cetăţii Hunedoara. Rămâne deci de discutat de ce o serie de posesiuni din districtul Haţeg şi din zona centrală a comitatului aflate mai aproape de Hunedoara, sunt enumerate în 1453 ca făcând parte din domeniul Deva. Aşa cum am amintit, loan a primit Deva de la regele Vladislav I, donaţie reînnoită de dieta Ungariei în 1447, respectiv de regele Ladislau al V-lea în 1453. Spre deosebire de Deva, despre cetatea Haţegului nu dispunem de nici o donaţie regală, şi nu este amintită nici printre actele de întărire emise de Ladislau al V-lea în 1453, respectiv 1456, deşi în aceste două cazuri toate domeniile pe care le obţinuse de la începutul carierei sale i-au fost întărite. Foarte probabil, în cazul cetăţii Haţegului, nici nu a existat vreun act de danie, fiind vorba despre o însuşire a cetăţii intr-o formă ilegală. Elisabeta Szilágyi a fost obligată de altfel să retrocedeze cetatea în 1457. loan de Hunedoara neobţinând un act legal asupra stăpânirii cetăţii Haţegului, a anexat posesiunile sale din acel district domeniului cetăţii Deva, pentru care a primit act donaţional în 1453, an în care a şi fost pus în stăpânirea acestora. Adică a recurs la o regrupare a proprietăţilor sale din comitat pentru a asigura un caracter oficial asupra moşiilor pe care le obţinuse în intervalul 1439-1453. Chiar dacă loan a făcut acest pas, posesiunile din centrul comitatului şi Haţeg erau administrate foarte probabil de către castelanul de Hunedoara. Aşa se explică de ce regele Matia afirma despre unele dintre acestea (Nădăştia, Coroieşti) că tatăl său le anexaseră cetăţii Hunedoara. Adică de jure făceau parte din domeniul Deva, însă de facto aparţineau cetăţii Hunedoara, fiind administrate de către castelanul de acolo. Aceste date spun foate mult despre maniera la care loan de Hunedoara a recurs în unele cazuri pentru a obţine unele proprietăţi şi a le menţine în posesia sa. Faţă de domeniul Hunedoarei, mult mai bine sunt documentate celelalte domenii şi districte obţinute de către loan de Hunedoara, aflate în zone mai limitrofe, care mai târziu vor apărea ca pertinenţe exterioare al cetăţii. în primul 60 Delimitarea părţilor constitutive ale domeniului a fost făcută şi de către: A. Răduţiu, Domeniul cetăţii Deva. Localităţile. 1453-1673, în Studii istorice. Omagiu profesorului Camil Mureşan, sub red. N. Edroiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 67. Delimitarea autorului menţionat diferă, în parte, de cea prezentă, grupând aşezările din centrul şi sudul comitatului, chiar şi cele din districtul Haţeg în districtul Strei. Acest district, menţionat se pare o singură dată în 1377, nici nu mai există în secolul al XV-lea.
