Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)
Etnie şi confesiune
176 Ana Dumitran Camerae nostrae solutione; item decimarum, nonarum et quarumlibet datiarum pensione, servitiorumque quorumlibet plebeorum et civilium Domino terrestri, ut antea solebant, aliquod quovis modo solvere et depromere nequaquam praesumatis, aut sitis ausi modo aliquali, quin eosdem ritibus, legibus, consuetudinibus, gratiis et privilegiis antefatarum Ecclesiarum Orthodoxarum Hungaricalium uti, frui, et gaudere permittere successivis semper temporibus, modis omnibus debeatis ac teneamini. Secus non facturi. Praesentibus etc. Datum ex oppido nostro Belenies die 15 Januarii Anno Domini 1608.154 Alterarum autem verbalis continentia sequitur in hunc modum: Georgius Rakoci Memoriae etc. Quod licet nos etc. Confirmatio Stephani Popa Simonii Albani Ecclesiarum in Comitatibus Albensi, Krasznensi, Szolnok mediocri et interiori, Dobocensi, Colosiensi, Thordensi, et de Küküllö. Item Districtibus Kövariensi, Barcensi et Bistriciensi, nec non universis Sedibus Siculicalibus et Saxonicalibus existentis (exceptis Ecclesiis Alamoriensi, Szászvarasiensi, Hatzokiensi, Hunyadiensi, Illyeiensi, Körösiensi, ac tribus Terrae Fogaras Senioratibus, in quibus nihilo plus juris ac authoritatis, quam quae a Domino Episcopo Orthodoxo Ungaro ipsi indultum fuerit, sibi arrogare conceditur) quae Graecam sequuntur religionem Vladicae, facta sub conditionibus quindecim, Anno 1643. Quibus postea quatuor additae sunt Anno 1669, die 20 Februarii, his verbis: Insuper ex Principali Nostra in bonum Christianitatis publicum promovendum propensione, ac praecipuorum Consiliariorum Nostrorum consensione, sequentes conditiones prioribus enumeratis annecti, atque una cum iis, a praenominatarum Ecclesiarum Valachicarum Episcopo, Senioribus, Pastoribus[q]ve observari ut justum et aequum duximus, ita serio mandamus, nempe: 1. Ut scholae ubi fieri potest inter Valachos, praecipue in Monasterio Alba Juliensi, Comitatibus Hunyadiensium et Maramarosiensium, itemque in territorio Kövariensi erigantur. In quibus primum lectionem, et scriptionem lingva ac literis Valachicis juniores strenuo doceantur, adhibita deinde, ubi commode fieri potest, latinae lingvae cultura. 2. Ut in hunc finem recte consequendum Valachica Typographia Alba Juliensi quantocitius pristino splendori restituatur, cujus ope libri utiles praecipue sacri evulgentur et sufficienter multiplicentur, in nativa Valachorum lingva. 3. Ut illi Pastores Valachici, qui praeter Rascianam Literaturam nihil murmurant in Templo, cum summo suo, suorumque salutis detrimento, neque praeterea vel summe necessarios ad salutem Christianae religionis articulos vel sciunt, vel scire volunt, ut ut aliquoties more et modo Christiano admoniti sint e statione sua moveantur, ut tum loco ipsorum, tum ordinarie in Ecclesias Valachicas instituendas, ii Pastores promoveantur, qui literaturam Valachicam collent, et in necessariis Christianae religionis fundamentis scopo convenientem notitiam habent. 4. Ut Episcopus Valachicus non solum in Pastorum ac Seniorum Valachicorum, ad suum ministerium ordinatione, ac in indignorum depositione aut poenitentium reassumptione, generali 154 Beiuş, 1608 ianuarie 15. “Principele Sigismund Báthori îi conferă preotului român convertit la Calvinism Mihail din Voievodeni-Bihor şi tuturor preoţilor care se vor converti în viitor aceleaşi privilegii de care se bucură şi preoţii calvini maghiari, mai precis scutirea de toate taxele datorate fiscului şi stăpânului domeniului. De asemenea, preoţii români calvini sunt scoşi de sub jurisdicţia vlădicăi Sava de Ineu-Lipova şi li se permite să-şi aleagă protopopi şi episcopi." Ediţii: P. Bod, Brevis Valachorum .... p. 345-346 (după originalul diplomei din 20 februarie 1669 sau o altă copie decât cea folosită pentru prezenta ediţie, cuprinzând textul integral al documentelor transumptate); T. Cipariu, Archivu pentru filologia şi istoria, Blasiu, 1870, p. 609-610 (după P. Bod). Această diplomă privilegială a fost reprodusă aici nu numai pentru că face corp comun cu restul documentului din 20 februarie 1669, ci mai ales pentru că el ilustrează noua optică a superintendetului calvin maghiar, care pe de o parte încerca să reactiveze politica prozelitistă calvinizatoare, pe de alta stabilea limitele între care urmau să fie acordate scutirile pentru preoţii români. Reconfirmarea diplomei emise la 15 ianuarie 1608, care prevedea acordarea de scutiri doar preoţilor convertiţi la Calvinism, era menită să anuleze privilegiile destinate preoţilor ortodocşi acordate prin diploma emisă de principele Gabriel Báthori la 9 iunie 1609, periodic reconfirmate de succesorii săi. Pentru textul acestei diplome vezi I. Lupaş, Documente istorice transilvane, Cluj, 1940, p. 195-197.
