Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)
Etnie şi confesiune
Aspecte ale politicii confesionale a Principatului calvin faţă de români 167 XI. 1651 iulie 7, Alba Iulia. Principele Gheorghe Rákóczi H, pe baza condiţiilor stabilite de antecesorul său, ii confirmă în funcţie pe vlădica Simion Ştefan, episcopul celor de credinţă grecească din Ardeal, extinzându-i jurisdicţia şi asupra Sătmărului. Ediţii: Nicolae Dobrescu, Fragmente privitoare la istoria bisericii române, Budapesta, 1905, p. 35-36. Reproducere: după copia contemporană păstrată la Arhivele Naţionale Maghiare, Libri Regii, XXV, p. 483-484. Stephan Popa Wladika Püspöksége Confirmatioja. Georgius Rákóczi etc. Fidelibus nostris Spectabilibus, Magnificis, Generosis, Egregiis et Nobilibus Comitibus judicibus nobilium, ittem Capitaneis, Vice Capitaneis, Judicibusque Regys, Praefectis, Provisoribus, et Capellanis Arcium, nec non Prudentibus ac Circumspectis Magistris Civium, Regys et Sedis judicibus caeterisque juris Civibus, quorumcunque Comitatuum, districtuum, et Sedium Siculicalium, ac Saxonicalium modernis scilicet et futuris quoque pro temporis constituendis, cunctis etiam alys quorum videlicet interest seu intererit tam Ecclesiasticis, quam Saecularis praesentium notitiam habituris nobis dilectis salutem cum favore. Feiervari varasunkban lakó Somonius [!] Popa Stephan hitünk Erdély országi Görögh valláson levő Ecclesiaknak Püspökié talala megh alazatosson megh [!] benünket, hogy azon Püspökségh tisztiről való üdvezült Urunktol való, adatot privilégiuma szerint ennek utannais megh tartanok, es masokkalis megh tarttatnok azon tisztiben. Megh tekintvén azért böcsületes híveinknek mellette való terekedeseket, es jo erkölcseröl s maga viseléséről tött commendatiokat, müis azon tisztről üdvözült Urunktol adatot levele tartasa szerint, minden részeiben ászt helyben hagyván, megh akariuk Püspökségében tartani, annak felette nem akarvan Szakmar vármegyebenis az görögh valláson levő Ecclesiakat, azoknak tanítóit czak a magok igazitasaban hadni, azon Conditiokkal authoritassal, mint a mastani tisztit viseli, azakatis az ö igazgatása ala attuk es engedttük, paranczalyvan kegyelmessen minden rendbeli híveinknek, meghirt Simonius Popa Stephan hüvünket azon Püspökségnek tisztiban, üdvözült Urunk leveliben megh irt conditiok alat, annak tartasa szerint megh tarcza, es masokkalis megh tartassa, hogy közensegessen az ö tiszti alat levő Ecclesiakkal, magahoz arra rendeltettet io erkölczü Papokkal együt ki menyven igazgatathassa, botrankozasokban iobbithassa, az meito bűnösöket megh bünthettesse es minden az ö tisztihez illendő dolgokban az regi szokás szerint mehessen elő, secus non facturi praesentibus perlectis exhibenti restitutis. Datum in civitate nostra Alba Iulia die septima July Anno Domini millesimo sexcentesimo quinquagesimo primo. Traducerea textului maghiar: Confirmarea ca episcop a vlădicăi Ştefan Popa. Simion Popa Ştefan, Episcopul bisericilor de credinţă grecească din Ardeal care locuieşte în Alba Iulia, ne-a vizitat şi cu umilinţă ne-a solicitat să-l menţinem şi să fie menţinut şi de alţii în această funcţie dată lui de preafericitul nostru Domn, după privilegiul său de mai înainte. La recomandarea credincioşilor noştri şi constatând buna sa comportare şi moralitate, noi suntem pentru menţinerea sa în calitatea de episcop; nedorind ca bisericile de religie grecească din comitatul Sătmar şi învăţătorii acestora să rămână doar sub îndrumare proprie, le-am dat şi le-am cedat şi pe acelea sub îndrumarea sa, poruncind tuturor credincioşilor noştri să-l menţină, sub condiţiile exprimate în scrisoarea preafericitului nostru Domn, şi să fie menţinut şi de alţii, pentru a îndruma bisericile împreună cu preoţii de bună moralitate, a-i îndrepta în caz de tulburări, a-i pedepsi pe cei păcătoşi şi a proceda în toate problemele conform vechiului obicei. X. 1659 iunie 28, Alba Iulia. Principele Acaţiu Barcsai îl confirmă pe Nicula Pop din Hunedoara în funcţia de protopop, conform vechilor privilegii acordate de stăpânii domeniului şi de vlădicii bălgrădeni, care sunt şi ele cuprinse în prezentul document. Nu se menţionează nici o condiţie reformatoare, recunoaşterea sa în funcţia
