Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1999 (3. évfolyam, 1-2. szám)
Instituţii
62 Ciprian A. Dincă similare obţinute în spaţii geografice, ce prezintă caracteristici fundamentale asemănătoare cu ale unităţii de analiză16. Rezultatele se exprimă în general prin congruenţa sau relevarea elementelor de originalitate. Fundamentul incontestabil al oricărui studiu de diplomatică cu o asemenea orientare metodologică este originea comună, cancelaria romană târzie şi romanobizantină, a tuturor formelor de organizare a practicii de cancelarie medievale17 18 19. Apoi, limba şi liturghia latină au constituit elemente uniformizatoare pentru „Occidentul“ medieval. Această unitate nu este, în opinia noastră, un fabricat istoriografie, ci este puternic reprezentată, cel puţin în rândul acelora ce utilizau ambele „instrumente“, deci cei desemnaţi, simptomatic, oratores'*. Desigur, această metodă reclamă o atenţie deosebită în utilizare, chiar şi în cazul în care se aplică pentru o unitate mai coerentă cum este Europa Central- Răsăriteană (Ungaria - Polonia - Bohemia)'9. însă, gestionată judicios, buna cunoaştere a diverselor practici europene şi,* în special, a celor central-europene, oferă o premisă importantă pentru înţelegerea şi corecta încadrare a fenomenului diplomaticii episcopale transilvane. Acest studiu are drept obiectiv, pe cât posibil, definirea stadiului de dezvoltare a practicii scrierii documentare pentru episcopatul Transilvaniei în perioada 1270-1307, timp în care demnitatea episcopală a fost ocupată de Petru. Materialul documentar va fi analizat puţin diferit de grilele tradiţionale utilizate în general de literatura europeană. Va fi folosită cu predilecţie orientarea recentă a modelelor ceh, polonez, maghiar, care, confruntându-se cu un material „atipic“ (sub raport cantitativ şi al dezvoltării cronologico-spaţiale) s-a preocupat cu un plus de inventivitate, în special de reconstituirea împrejurărilor ce au modelat diplomatica episcopală, în detrimentul descrierii tehnice a materialului documentar (descriere diplomatică, paleografică, a beneficiarilor etc.). Astfel vor fi prezentate trei probleme convergente: 1. menţiuni privind organizarea activităţii de emitere documentară (Cancelaria episcopului); 2. formularul diplomelor emise în numele episcopului Petru; 3. complexul de factori ce au determinat calitatea şi cantitatea materialului documentar avut în vedere. 1. Cancelaria episcopului Petru Cancelaria (cancellaria,-ae) este definită ca „serviciu organizat, a cărui atribuţie este de a transpune într-o formă documentară precizată activitatea unei anumite autorităţi politice, administrative sau juridice“20 sau mai exact „grup de 16 R. Manolescu, Istorie comparată - istorie internaţională istorie universală, în Hrisovul, VI, 1946, passim. 17 H. Bresslau, Internazionale Beziehungen im Urkundenwesen des Mittelalters, AUF, VI; G. Cremaschi, Guida al Io studio del latin medieovale, Padova, 1959, p. 98 sq. 18 G. Cremaschi, op. cit., p. 102, „.. /7 latino del medioevo é la lingua della „republica clericorum “ 19 Vezi supra, nota 10. 20 E. Haberkem, Hilfswörterbuch für Historiker. Mittelalter und Neuzeit, München, 1964.
