Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1999 (3. évfolyam, 1-2. szám)
Etnie şi confesiune
42 Ana Dumitran, Bolond Gádor lipsa acestei conotaţii social-economice din programul prozelitist conducând, în ultimă instanţă, la refuzul manifestat de români de a rămâne în “unire” cu Biserica reformată maghiară în momentul în care autorităţile habsburgice şi reprezentanţii Bisericii romano-catolice au înţeles să introducă în propriul lor program de convertire şi acest gen de motivaţii. Nu vrem să afirmăm cu aceasta că unirea cu Biserica Romei a fost un simplu calcul economic făcut de preoţii ardeleni, dar prezenţa în cea de a doua diplomă leopoldină a unirii religioase din 1701 a acelui celebru articol 3 care asigura românilor uniţi şansa accederii în ierarhia socială, articol care a constituit unul dintre punctele-forte ale luptei naţionale inaugurate de episcopul Inochentie Micu, dovedeşte că elementul social-economic luase proporţii serioase în planurile politice ale românilor la sfârşitul secolului al XVIl-lea, lucru firesc într-o vreme în care înnobilarea era aproape singura cale de constituire a unei elite cu pretenţia de a fi reprezentativă într-o entitate politico-statală atât de bine structurată de sistemul celor trei naţiuni privilegiate şi al celor patru religii recepte. Die Adelung der Rumänen in der Epoche des autonomen Prinzipats Siebenbürgen und seine religiösen Bedeutungen (Zusammenfassung) Die vorliegende Analyse geht von einer vorher in der Historiographie geäußerte Idee voraus, daß die Adelung neben der Verfolgung eine der Bekehrungsmethoden war, die in Siebenbürgen ab Mitte des XVI-ten Jh. bis Ende des XVII-ten Jh. praktiziert wurde, um die orthodoxen Rumänen an der Kalvinistischen Reformation heranzuziehen. Die Nachforschung erfolgte auf Grund eines Musters von 1141 Adelungsdiplomen und ihrer Bestätigung, wobei man feststellte, daß nur 11,9% davon den Priestern verleiht wurden. Dabei nahm man an, daß die Priester die wichtigsten Vorkämpfer in der Bekehrungsaktion der Gläubigen waren. Es wurden mehr als 80 % der Priester in den Adelstand erhoben aber für die militärische Verdienste und die anderen für die bemerkenswerte kulturelle Tätigkeit. Also kann man die Schlußfolgerung ziehen, daß eigentlich keine Adelungspolitik, verstanden als Bestandteil der proselitistischen Politik, die zwischen den Rumänen von Seite der Behörde des siebenbürgischen kalvinistischen Staat gefordert wurde, existierte. (Übersetzt von Valentin Todescu)
