Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1998 (2. évfolyam, 2. szám)
Fontes
292 Vasile Rus 0.1.4 în fine, în Slovensky biograficky slovnik (od roku 833 do roku 1990)15, singura informaţie nouă este aceea referitoare la originea moravă a familiei de condiţie medie din care se trăgea Bzenszky: ‘BZENSZKY, Rudolf - historik, nábozensky spisovatel’ (27. 10. 1631 Skalica. okr. Senica - 13. 6. 1715 Cluj, RSR). Pochádzal pravdepodobne z ces. mestianskej rodiny. R. 1646 vstúpil v Cechách do jezuitského rádu, studoval na rádovych skolách. Pősobil najmä v Sedmohradsku. Autor hist, a nábozenskych prác zameranych predovsetkym na obranu pősobenia jezuitov v Sedmohradsku, v rkp zanechal prácu o stedovekej Dácii. Dielo: Bipartita historia Transylvaniae et S.J. in eo militantis, quam sylogisma eam vocat ecclesiae Transylvanicae. Cluj b.r.; De origine et progressu cultus et lacrymis prodigiosis Claudiopolitanae iconis B.V. Mariae. Tamze b.r.; rukopisy: Dissertatio historica de Dacia Mediterranea (1699); Epistola de missionibus in Transylvania (1711). Literatura: Stoeger, Scriptores provinciae Austriacae S.J. Vieden 1856, s. 41; Szinnyei 1, s. 1439’. Deşi Horányi îl numea ‘Vir in historia Hungáriáé, quem sibi ornandam sumpserat, versatissimus’16, iar Károly Erdélyi consideră că este vrednic de atenţie: ‘Pedig nagyon érdemes ember a maga körében, s mint kortárs történetíró, mindenesetre fygelemre méltó’17, lipsa cercetărilor aprofundate în privinţa surselor, genezei, răspândirii şi impactului produs de opera sa istorică au contribuit din plin la rămânerea sa în obscuritate. 0.2 Opera de căpătâi a lui Bzenszky rămâne Syllogimaea Transylvanae Ecllesiae Libri Septem1 8, la care a lucrat vreme îndelungată, trudind din greu la adunarea de date esenţiale privind istoria îndelungată a Transilvaniei şi mai ales la culegerea de informaţii privitoare la organizarea eccleziastică, confesiunile şi, în special, soarta misionarilor iezuiţi în ‘Ţara de dicolo de Păduri’. Aceste date le-a găsit fie în operele istoriografilor ‘latini’ (maghiari, care au scris în limba latină) şi saşi sau germani, de unde titlul de Syllogimaea seu Collectanea19 dat operei, adică ‘culegere sau colecţie de texte istorice’, fie le-a cules din experienţa directă, în vreme ce colinda ţinuturile Transilvaniei, la Bistriţa şi Braşov, alături de cătanele cezaro-crăieşti, cărora le era părinte spiritual, sau la Cluj, alături de confraţii săi iezuiţi, contribuind probabil din plin la renaşterea academiei iezuite din străvechea urbe, prin cultura sa impresionantă şi prin profunzimea spiritului său20. Această 15 Slovensky biograficky slovnik (od roku 833 do roku 1990), I, Martin, “Notica slovenska” 1996, p. 358. 16 A. Horányi, op. cit. (vezi nota 2), p. 601. 17 K. Erdélyi, op. cit. (vezi nota 11), p. 187. 18 Titlul prescurtat, dat de noi, pentru titlul indicat pe foaia de titlu a manuscrisului KJ nr. 319. A se vedea nota precedentă, precum şi studiul nostru Pe urmele lui Rudolph Bzenszky S.J.. Prolegomene la 0 ediţie critică a operelor sale, în ‘Annales Universitatis Apulensis’, voi. II, 1999. 19 Vezi precuvântarea la Syllogimeae, f. [l]r-[l)v: ‘Latinos certe ac Germanicos hujus Regionis Historiographos tam avide ad perlegendum conquisivi, ut vix credam in Transylvania reperivi, quos non perlustrassem. Horum itaq<ue> authoritate fulcientur mea Syllogimaea seu Collectanea, anti 1 aereticam Transylvaniae Historiam concernentia’. :u Ibidem, f.[l]r: ‘Fiebat enim, ut cum in Castrensibus motibus, hybemisve Stativis, praesidia ac .lationes Caesareae in Transylvania Militiae late obirem (de meo Castrensi munere rem sacram
