Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1998 (2. évfolyam, 1. szám)
Societate
Iluminatul artificial în Transilvania - sec. XI-XVI 95 Mircea Ciobanul nişte sfeşnice, cu “zugrăveala lui Gheorghe Pictorul”. 111 Avem astfel şi o mărturie a ornamentării acestor piese prin picturi decorative. Tot secolul al XVI-lea înregistrează şi importuri de sfeşnice metalice, de aramă, de la Cracovia, Jaroslaw şi Viena112. Iconografia religioasă, altfel o sursă de informaţii lapidară şi capricioasă în ceea ce priveşte Evul Mediu transilvan, atestă şi ea prezenţa, respectiv utilizarea sfeşnicelor (evident în mediile eclesiastice). Pe fresca altarului bisericii de la Densuş, datată la mijlocul secolului al XV-lea, este reprezentat un sfeşnic înalt (cca. două treimi dintr-un stat de om), de tipul celor aşezate pe podea113. Piesa are piciorul segmentat prin patru noduri decorate cu benzi orizontale. Partea superioară a sfeşnicului se compune dintr-un suport discoidal - lat în secţiune şi prezentând acelaşi decor ca şi nodurile, de tipul acelora care posedau un vârf metalic (pentru susţinerea lumânării). Nu se distinge modul de sprijinire a sfeşnicului pe podea. Exemplarul de la Densuş pare însă să sugereze mai degrabă un sfeşnic de lemn decât unul de metal114. în ceea ce priveşte candelabrele medievale transilvănene, problematica acestora este în bună măsură una colaterală celei dezvoltate de cea a sfeşnicelor.113 Aceste complexe dispozitive de iluminat erau confecţionate din lemn ori metal şi mai rar din ceramică sau piatră115 116. Constituind suporturi pentru candele sau lumânări, candelabrele sunt de două tipuri: atârnate de bolţi/plafoane cu ajutorul unor prăjini de lemn, a unor frânghii ori a unor lanţuri sau sprijinite pe un piedestal117. Primul tip de piesă se compunea în general dintr-un coronament suspendat pe care erau fixate lumânări (candele), în timp ce al doilea tip se realiza dintr-un soclu prevăzut cu un picior central de la care porneau două sau mai multe braţe ori reprezenta un simplu panou-suport, în care se înfigeau de asemenea lumânări, în momentul de faţă se cunosc foarte puţine date în legătură cu aceste piese, spaţiul transilvan conservând extrem de rar astfel de corpuri de iluminat118. Colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca deţine un candelabra din fier forjat, cu şapte braţe, datat în secolele XV-XVI (!)119. La Sălişte (jud. Sibiu) 111 Şt. Meteş, op. cit., p.130. 112 S. Goldenberg, op. cit., p.263; M. Dan, Schimbul de mărfuri... (I), p. 167; Fr. Pap, Schimbul de mărfuri între Cluj şi Polonia în registrele vamale clujene (1599-1637), în Acta Musei Napocensis, XIV, 1977, p. 388. 113 V. Drăguţ, Pictura murală din Transilvania (secolele XIV-XV), Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1970, p. 50. 114 A se vedea supra şi discuţia referitoare la sfeşnicele de lemn. 115 A se vedea consideraţiile generale referitoare la problematica sfeşnicelor medievale, respectiv la cea a lămpilor cu ulei şi a opaiţelor. 116 Piese din ceramică sau piatră nu sunt deocamdată atestate în Transilvania. 117 Dicţionar de artă. Forme, tehnici... , p. 88. 118 Astfel de piese se păstrează foarte probabil în inventarele actuale ale unor biserici. Repertorierea lor va oferi în viitor perspectiva unui studiu mai complex asupra acestor foarte interesante dispozitive de iluminat. 119 Din păcate nu am reuşit să analizăm acest exemplar, însă din informaţiile pe care le deţinem piesa nu are o datare certă, încadrabilă secolelor XV-XVI.
