Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1998 (2. évfolyam, 1. szám)
Societate
86 Cosmin C. Rusu Utilizarea acestor piese încă din perioada primelor secole creştine, respectiv a Evului Mediu timpuriu, de la început în scopuri cu preponderenţă religioase - slujbe şi servicii de cult, a oferit cadrul unor evoluţii spectaculare din perspectiva permanentei lor dezvoltări şi readaptări. Evul Mediu clasic şi în special perioada care debutează în jurul anului 1000, oferă astfel piese specifice ca forme sau decoruri, deja diferenţiate între vestul Europei şi Bizanţ: sfeşnice cu unul sau mai multe braţe, candelabre foarte complexe, paliere de lumini etc. Mediile eclesiastice vor fi cele ce vor favoriza această adevărată “reformă” în confecţionarea sfeşnicelor şi a candelabrelor. Cu precădere, dar nu numai, lumea catolică occidentală va dezvolta o adevărată “industrie” a acestor dispozitive, în special bisericile şi mănăstirile acumulând foarte numeroase astfel de sfeşnice/candelabre, fiecare cu forme şi decoruri, respectiv simbolistică precis delimitată şi cu o utilitate de asemenea foarte clar definită - la slujbele şi procesiunile auxiliare marilor sărbători creştine (în special la celebrarea Paştelui) sau la servicii funerare, la anumite categorii de ritualuri de cult sau pentru venerarea unor sfinţi ori a unor locuri sfinte63. Piese mai simple, realizate în special din lemn, ceramică sau metal (fier, cupru, bronz, rar din argint ori argint aurit), sunt utilizate pe scară largă şi în mediile laice. Multitudinea sau complexitatea decorurilor, materia primă utilizată la realizarea lor, diversitatea sporită a modelelor şi a formelor, reprezintă elemente care relevă diferenţieri de posibilităţi şi statut social în cadrul acestor comunităţi. Confecţionate în principal din ceramică, lemn, fier, aramă sau bronz, sfeşnicele erau utilizate pe scară largă şi în Evul Mediu transilvan. Prezente, după cum vom putea constata, într-o multitudine de forme şi mărimi, cu decoruri diversificate, aceste piese constituiau o alternativă şi o opţiune de preferat, atât pentru gradul sporit de siguranţă pe care îl ofereau contra incendiilor, cât şi pentru calităţile lor utilitar-practice: manevrabilitate şi întreţinere facilă, rezistenţă sporită în timp. De asemenea, pentru mediile laice, elitäre - nobilime, orăşenime înstărită sau eclesiastice, aceste piese, apreciate din perspectivă estetică, decorau într-o ambianţă plăcută interioarele, reliefând gusturi sau “mode” diferenţiate. în acelaşi context, formele şi ornamentele, respectiv potenţialul foarte variat în ceea ce priveşte simbolistica dezvoltată de aceste piese era extrem de util din perspectiva bisericii - mesajele şi normele pe care acestea le sugerau credincioşilor64. Producţia sfeşnicelor medievale, fie ele de ceramică sau de lemn, fie de metal, este atestată şi în spaţiul transilvan. Realizate de către meşteşugarii săteşti -the Warburg and Courtauland Institutes, 22, 1959; H. Torp, Monumentum Resurectionis: Studio sulla forma e sul significato del candelabro per il cero pascuale in Santa Maria della Pieta di Cori, în Acta ad archaeologia et artium históriám pertinentia, 1, 1962; Glossarium artis 2. Kirchengeräte, Kreuze und relí\uiare der christlichen Kirchen, München, London, New York, Paris, 1992. 63 Glossarium artis 2. Kirchengerdte... , passim; M. Righetti, Manuale di storia della liturgia, Torino, 1954, passim. 64 Pentru problema funcţiei sociale şi spirituale a iluminatului şi a surselor de lumină medievale, a se vedea infra p. 19-21.
