Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1998 (2. évfolyam, 1. szám)
Societate
Societate Iluminatul artificial în Evul Mediu. Transilvania - secolele XI-XVI Cosmin C. Rusu Conturate ca un segment foarte important al istoriei Evului Mediu, demersurile referitoare la viaţa cotidiană şi la cultura materială medievală - atât elitară (laică sau eclesiastică), cât şi populară (rurală), sunt, din perspectiva istoriografiei româneşti, în general lapidare şi lipsite de o reală consistenţă. Studiile de specialitate, insuficiente atât numeric, cât şi din perspectiva tematicilor abordate, sunt prea puţin analitice, în majoritate argumentate nesatisfacător sau încorsetate în clişee demult abandonate de istoriografia europeană. în cvasi-totalitatea lor acestea oferă doar restituiri parţiale, limitate sub aspect temporal şi spaţial. Pornind de la aceste premise, demersul nostru, fără a avea pretenţia de a oferi perspective de studiu ori încheieri cu caracter exhaustiv, îşi propune să sintetizeze, într-o abordare preliminară, cuprinzătoarea problematică relevată de cercetarea analiticinterpretativă a iluminatului artificial transilvănean, pe parcursul secolelor XI-XVI. în acest sens, din perspectiva unei permanente raportări la spaţiile circumscrise celor două ţări româneşti extracarpatice precum şi la cel integrator - al Regatului Ungariei, studiul de faţă valorifică în interdependenţa lor, elemente de cultură materială şi de istoria artei corelate cu sugestii propuse de istoria mentalului sau a vieţii cotidiene, respectiv de simbolistica mijloacelor şi dispozitivelor de iluminat şi de teologia luminii. Pe coordonatele raportării arealului transilvan la realităţile din Ţara Românească sau Moldova, avem în vedere o analiză a culturii materiale, respectiv a celei legate de mijloacele şi dispozitivele de iluminat, cultură materială după cum se cunoaşte asemănătoare dar nu identică pentru cele trei spaţii avute în vedere. Intenţia paginilor de faţă presupune înţelegerea realităţilor ardelene, într-o bună măsură şi prin corelarea lor cu cele ale zonelor învecinate, în general mai bine cunoscute. Sunt valorificate din această perspectivă în principal contactele foarte strânse între lumea intracarpatică şi cele două ţări româneşti din sudul, respectiv estul Carpaţilor. Din păcate însă, cel puţin deocamdată legăturile Transilvaniei cu Moldova sau Ţara Românească sunt demonstrate în foarte mică măsură dacă ne raportăm strict la cultura materială cunoscută. Astfel, o analiză în acest sens, chiar dacă restrânsă la problematica pieselor de iluminat, este, credem noi interesantă şi în special utilă. încercând relevarea unui capitol însemnat al vieţii cotidiene medievale din Transilvania, studiul nostru sugerează o posibilă abordare istoriografică şi metodologică asupra tematicii amintite, conturând ipoteze de studiu şi delimitând o serie de încheieri preliminare. Demersul nostru porneşte însă dintru început cu o serie de handicapuri greu surmontabile. Astfel, izvoarele documentare şi iconografice sunt în mică măsură cunoscute sau insuficient valorificate, cercetările de arheologie medievală se află din păcate încă în faza pionieratului, iar colecţiile muzeale sunt deficitar exploatate. Medicevalia Transilvanica, tom ii, 1998, nr. l.
