Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1998 (2. évfolyam, 1. szám)
Recenzii
Recenzii 181 pietismului ezistatu diferenţe de atitudine de la o perioadă la alta. Studiul doamnei Andrea Schaffer prezintă o curizitate istoriografică publicând un fragment care aparţine socinianului Johann Preuss, inclus în istoria eccleziastică scrisă de Gottfried Arnold, un pietist radical. Gizella Hoffmann exemplifică prin persoana şi opera lui Cristoph Besold împletirea ideilor religioase cu gândirea filosofică din prima parte a secolului XVII. Lucrările care încheie acest ciclu al ideilor religioase sunt cele cinci studii care îşi au ca temă contrareforma şi propaganda iezuită. Autorii acestor publicaţii sunt Balázs Mihály cu studiul "Ecsedi Báthory István és a jezsuiták", László Lukács - Antal Molnár cu studiul "A homonnai jezsuita kollégium" (1615-1619), Katalin Péter şi Tamás Kruppa. Aceştia din urmă analizează modalităţile de "reconvertire" a protestanţilor din nordul Ungariei, precum şi propaganda iezuită aplicată în timpul campaniei lui Sigismund Báthory în Ţara Românească. Dietrich Blaufuß prezintă atitudinea refugiaţilor protestanţi care în urma amintirilor legate de acţiunile represive ale contrareformei greu se puteau acomoda cu atmosfera de toleranţă religioasă de la Augsburg. Un alt grupaj al studiilor din volum se ocupă de istoria cărţii şi a culturii de carte. Zsigmond Jakó urmăreşte mecanismele procurării cărţilor din perioda manuscriselor până la apariţia primelor librării la începutul secolului XIX. Ferenc Szakăly aduce o contribuţie la informaţiile pe care le avem despre tipărirea Bibliei în limba maghiară. Noémi Viskolcz prezintă şi analizează lista de cărţi a editurii lui Lucas Jennis din Frankfurt, iar Martin Bircher ilustrează, prin prezentarea bibliotecii familiei von Auersperg din Leibach, cultura de carte a unei familii de aristocraţi germani. István Monok caută răspuns la întrebarea dacă familiile nobiliare care deţineau biblioteci în Ungaria erau doar colecţionare sau şi cititoare de carte. Concluzia lui este aceea că până în secolul XVII. colecţionarii de carte erau totodată şi cititori, fenomen care se schimbă în secolul XVIII, doar în cazul familiilor aristocrate. Legat de tematica peregrinării academice ale studenţilor maghiari, se remarcă studiul lui G. van de Graaf, care analizează însemnările studenţilor maghiari în albumele colegilor lor danezi de la facultatea din Franeker, de la mijlocul secolului XVII. şi din secolul XVIII. Ferenc Postma interpretează un fragment din însemnările de călătorie ale lui Szepsi Csombor Márton, cea referitoare la academia din Franeker. Nicolette Mont prezintă modificarea imaginii maghiarilor în Ţările de Jos în cursul secoleleor XVI.-XVII. Despre viaţa şi studiile celor care urmau colegiile din ţară scriu autorii Péter Ötvös şi Edit Dományházi. Nu lipsesc din volum nici contribuţiile din domeniul filologiei. Autorii acestor studii sunt: Ferenc Földesi, István Horváth, Attila B. Kiss, Miklós Latzkovics, László Szilasi, István Vadai şi István Vizkeleti. Contribuţiile acestora vizează probleme legate de interpretarea unor opere din literatura maghiară veche. Tot în acest domeniu se înscriu studiile lui Béla Holl, "Az ars metrica és a középkori kontrafaktúra" şi a lui Gizella H. Hubert "Adalék a 16-17. századi gyülekezeti énekek műfaj-meghatározásához". Probleme filologice sunt tratate din perspectiva filosofiei de către Endre Szőnyi-György care pune întrebarea: "Dacă matematica sau poezia ne învaţă limba îngerilor?" şi László Kisbali care aduce o critică asupra metodei hermeneutice de interpretare promovată de Hans-Georg Gadamer. André Séguenny analizează evoluţia interpretării credinţei la principalele curente religioase şi ideologice de la autorii scolastici până la iluminism. Câteva studii ale volumului omagial nu pot fi incluse în categoriile mai sus amintite. Prezenţa lor se datorează legăturilor de prietenie între autorii respectivi şi profesorul sărbătorit. Samu Benkő trecând în revistă viaţa lui Imre Szentgyörgyi, fostul secretar al cancelarului bibliofil Sámuel Teleki prezintă un colecţionar de cărţi din secolul
