Ciubotă, Viorel (szerk.): Patrimoniu multietnic (Satu Mare, 2009)

numeşte Vinogradov), Sasovo, Ardiv (acum Chornotesiv), Gudya, Cepa, Şalanki etc.

Aceleaşi documente, privilegii, conscripţii urbariale amintesc relativ destul de devreme prezenţa unei populaţii slave (ruteni) în satele comitatului. Astfel la Feketeardo apar menţionaţi în 1458, 4 Sclavus (slavi), la Rakoc în 1439 este amintit un „...quidem ruthenus Zaan” iar în anul 1477 un „Klym nomine ruthenus”. La fel la Turţ este amintit în 1478 un „Koztha ruthenus”. De asemenea numele slave, fără nici o menţionare a originii etnice, apar de nenumărate ori pe parcusul veacurilor XV şi XVI, iar din secolul al XVII-lea devin predominante mai ales în satele situate în zonele deluroase şi muntoase ale comitatului, mai puţin în partea de sud - est unde sunt amintiţi românii. Convieţuirea ucrainenilor din comitatul Ugocea cu alte etnii din acest areal a coexistat dea lungul secolelor. Originalitatea culturii şi tradiţiilor ucrainenilor a fost marcată de componenţa multietnică a populaţiei din fostul comitat, în diferite sfere ale culturii materiale şi spirituale: în arhitectură, în ocupaţiile populaţiei, alimentaţie, obiceiuri, tradiţii, folclor, în limba vorbită, în mentalitate. Se poate observa unitatea de substrat etnografic comun, cu influenţe ale

16

etniilor conlocuitoare, dar şi cu multe particularităţi specifice ucrainene.

Măiestria ucrainenilor din comitatul Ugocea de a construi în lemn sau pământ, dezvoltată şi amplificată de-a lungul anilor de existenţă de pe aceste meleaguri, multitudinea elementelor de cultură populară tradiţională, alături de generoasa prezenţă a istoriei locale cu influenţele celorlalte etnii care convieţuiesc în comitat, sunt dovezi ce conduc către o aplecare atentă şi asupra

Covor ucainean. Colecţia Muzeului Judeţean Satu Mare Український килим. Колекція Повітового музею Сату Mape

Ukrán szőnyeg. Szatmár Megyei Múzeum gyűjteménye Ukrainian carpet. Collection of Satu Mare County Museum