Ciubotă, Viorel (szerk.): Mala Kopanya. Micromonografie (Satu Mare, 2009)
3. Concluzii în stadiul actual al cercetării
deoarece nu puteau folosi moneda proprie, şi de asemenea de necesitatea formării unui sistem monetar unic. Introducerea acestui sistem se baza pe condiţiile interne (polarizarea societăţii, nivelul ridicat de dezvoltare economică) şi era dictată de cerinţele statului tânăr dacic, ca urmare a activităţii lui Burebista. (Kotigorosko 2008, p.200). Creşterea comerţului intern şi extern necesita sume mai mari de bani, care deja nu erau asigurate de Imperiu. Acest lucru a dus la un deficit de numerar care a fost rezolvat de Burebista prin baterea monedelor imitând monedele romane (Crişan 1977, p.176, 427). Relaţii comerciale au fost stabilite cu cele mai îndepărtate regiuni din Bazinul Carpatic. Marea majoritate a importurilor este reprezentată de produse de tip norico-pannonic (fibule, catarame, centuri) şi de origine italiană (vase de bronz şi de sticlă). Contactele cu zonele Baltice sunt reflectate în colierele de chihlimbar. O imagine mult mai clară a relaţiilor interregionale o dezvăluie colecţia de monede (82 copii) dela Mala Kopanya. Ea include monede de tip Velko-Bistrca (Nordul Slovaciei), de tip Medieşu Aurit (Transilvania), de tip Sirma (Nordul Iugoslaviei), un set de monede romane republicane, inclusiv denari din coloniile Nepausus (Galia de Sud-Inferioară), drahmele din Apollonia şi Dirrahium (Illiria). încă o dată subliniem faptul, că descoperirile semnificative de monede de tip Medieşu Aurit sunt necunoscute în cataloagele imitaţiilor romane, descoperirea greutăţilor de cântar şi materialul pentru confecţionare atestă posibilitatea prezenţei unei monetării care funcţiona în cetate (Kolnykova, Kotigorosko 2007, p. 60), pe care în viitor, o vom descoperi la Mala Kopanya. Produsele artizanale speciale, relaţiile marfăbani şi relaţiile comerciale extinse care au apărut în epoca Laténe nu au fost întrerupte odată cu venirea dacilor. Prezenţa lor a adus un nou stimul în dezvoltarea continuă a economiei şi a relaţiilor sociale, un rol decisiv având şi o serie de alţi factori, ca multietnicitatea triburilor sosite şi locale (costobocii). Politica de unificare a lui Burebista a avut loc, conform lui Strabo (Geogr., VII, V, 2) sub sloganul de răzbunare împotriva cehilor care au ocupat pământurile dacilor. Statul dac a oferit un nivel mai ridicat de dezvoltare economică şi socială şi de organizare, decât substratul etnic al regiunii. Diferenţierea socială a locuitorilor cetăţii este indicată în primul rând de materialele cimitirului, 22
