Ciubotă, Viorel (szerk.): Mala Kopanya. Micromonografie (Satu Mare, 2009)
2. Descoperirile din cimitir
Seria de obiecte mici găsite în locul numit Chellenyţa este compusă din bijuterii şi accesorii de îmbrăcăminte. Acestea sunt fibulele din sârmă de fier, formate din părţi componente, care pot fi datate cu sfârşitul sec. I î.e.n (des. 16, foto 36), catarame, fragmente de lănţişoare de curele, brăţări, pandative şi mărgele (des. 17, foto 37). Dintre catarame se evidenţiază două exemplare ornamentate. Prima este confecţionată din placă de fier având forma trapezoidală şi are o imagine cu două păsări (cormorani), care ţin în gheare peşti. Desenul reflectă o temă caracteristică geţilor din regiunea istro-balcanică (Sârbu 2006, p. 24-25, fig. 6). Pe cârlig se află imaginea unui câine, în partea interioară un nit pentru fixarea curelei. Lungimea cataramei este de 12,5 cm, lăţimea de 4,5-6,7 cm (fig. 38). Aici trebuie de menţionat faptul că Aristotel aminteşte despre cormorani că erau păsări folosite la pescuit de către popoarele Mării Mediteraneene (Dicţionar........, 1989, p.70). A doua cataramă de fier are formă dreptunghiulară (7 x 2,4 - 3,1 cm), şi încrustaţie de argint sub formă de copac cu ramuri (fig. 39). O categorie specială o reprezintă obiectele din aur. Acestea sunt: un torques, un pandantiv găletuşă şi garnitura unei brăţări (des. 18, foto. 40). Cel mai interesant este fragmentul de torques cu o greutate de 522 g. care a fost fără îndoială un însemn de putere. Este împletit din patru fire de aur, cu o grosime de 9 - 10 mm. în interiorul împletiturii se găseşte un fir subţire încrustat, cu capetele îngroşate. Terminaţiile torquesului sunt semisferice, încrustate cu bobiţe, cu nituri şi orificii la încheietoare (des. 18, foto 40, 1-9). Pandantivul găletuşă are formă cilindrică, agăţătoarea răsucită din sârmă subţire. înălţimea corpului 15 mm, diametru - 10 mm (foto 40, 11). Pandantivul găletuşă a apărut în nordul Mării Negre la sfârşitul mileniului I î.Hr. La începutul erei noastre a apărut la daci, un exemplu poate fi dava de la Ocniţa (Berciu, 1981, pl.91, 4-5), şi apoi la sarmaţi, sciţi târzii, şi mai târziu în complexele culturii Przeworsk (Bobrovskaya 1991, p.227). încrustaţia brăţării făcută din folie din aur are proeminenţe imprimate sub formă de conuri. Unul dintre capete (îngustat) are trei găuri pentru fixare. Diametrul exterior al acesteia are circa 55 mm (foto 40, 10). O brăţară asemănătoare a fost descoperită în mormântul Nr.2. din cimitirul de la Cugir (cursul de mijloc al râului Mureş), împreună cu o spadă, scut, coif şi zăbală (Crişan 18
