Szőcs Péter Levente (szerk.): Urziceni. Ghid cultural şi istoric (Satu Mare, 2009)
Date istorice - Történelmi adatok
tuează dorinţa şvabilor nou-veniţi de învăţătură şi, ca urmare, înfiinţarea rapidă a primei şcoli din sat. în anul 1777, învăţător era Andrei Pichmajer, care cunoştea nu mai puţin de patru limbi: germană, maghiară, latină şi slavă. Ocupaţi fiind însă cu munca câmpului, copiii nu frecventează şcoala atât de des pe cât ar trebui, în special primăvara şi toamna. în anul 1850, sătenii au achiziţionat o casă frumoasă, lângă biserică, destinată adăpostirii şcolii confesionale. în anul 1904, şcoala se extinde, având deja trei profesori şi două clădiri. în perioada interbelică, într-una dintre clădiri se înfiinţează şcoala de stat, cu predare în limba română. Ajutat de calitatea bună a pământurilor agricole şi de însuşirea de buni gospodari a coloniştilor, Urziceniul devine un sat prosper, caracterizat în secolul al XIX-lea drept unul dintre cele mai ordonate, frumoase şi înfloritoare sate ale comitatului. în perioada modernă, satul este renumit pentru crescătoria de cai care funcţiona aici. Se creşteau în special cai de povară, însă aceştia erau folosiţi şi pentru călărie, chiar de către conţii din familia Károlyi. în anul 1742, în sat existau nu mai puţin de 299 de cai. în zilele noastre însă această ocupaţie nu mai este practicată. Având o populaţie majoritar şvăbească, satul a avut mult de suferit la sfârşitul celui de al doilea război mondial, când etnicii germani au fost deportaţi în lagărele de muncă din URSS. în ianuarie 1945, 247 de şvabi au 24 Biserica veche reprezentată pe altarul Sf. Florian A régi templom a Szt. Flórián oltárképen The old church on the St. Florian altar Elsősorban igáslovakat tenyésztettek, 1742-ben nem kevesebb mint 299 lovat tartottak. Napjainkban a ménesből nem maradt meg semmi. A település többségét adó sváb közösség sok megpróbáltatásnak volt kitéve a második világháborút követően. A német etnikumú lakosságot csoportosan szovjet munkatáborokba hurcolták, így 1945-ben Csanálosról 247 sváb lakost deportáltak. A német anyanyelvű lakosság száma az 1980-as években újra csökkenni kezdett, mivel ekkor indult meg a kivándorlás Németországba. A szomszédos falvakkal szemben innen lényegesen kevesebben távoztak. 1931-ben
