Ciubotă, Viorel (szerk.): Turulung. Micromonografie (Satu Mare, 2009)

Peisaj din hotarul satului Turulung Látkép Túrterebes határából Landscape from Turulung Краєвид окраїни села Турулунг

lupte cu tătarii, când acesta і-a dat regelui calul său, riscându-şi propria viaţă pentru a o salva pe cea a suveranului.

Mai puţin de un veac mai târziu, în 1315, moşia face iar obiectul unei recompense. De data aceasta, Torna, strămoşul familei Janki, pe atunci comite de Bereg şi Ugocea, devine noul proprietar al Turulungului. Torna intuise bine noua configuraţie politică a statului maghiar medieval şi se plasase din timp alături de noua dinastie, fiind un aliat de nădejde al lui Carol Robert de Anjou în lupta sa cu reticenta oligarhie maghiară. Atunci când izbânda a devenit deplină, nobilii susţinători ai dinastiei vestice, printre care şi familia Janki, au fost răsplătiţi din plin.

Turulungul deţinea, la începutul secolului al XlV-lea, un teritoriu mai extins decât în prezent, care ajungea în est până la poalele munţilor Oaşului şi includea şi zona celor două Gherţe, formate mai târziu. în nord, între Turulung şi Halmeu se interpunea satul Pasit, azi dispărut.

Din punct de vedere administrativ, în acea perioadă satul aparţinea comitatului Satu Mare. Balanţa de putere se schimbă în detrimentul Turulungului destul de rapid, odată cu apariţia cetăţii Gherţa.

Construită în hotarul Gherţei Mari, aceasta acaparează rapid pe orbita sa satele vecine, Gherţa Mică şi Turulung. După dispariţia cetăţii - centru, la jumătatea secolului al XlV-lea, toate cele trei aşezări sunt incluse în domeniul cu centrul la Nyalab (comitatul Ugocea), donat în anul 1378 românilor Sas şi Bale, strămoşii familiei Dragffy. în anul 1405, regele Sigismund atribuie întreg domeniul Nyalab familiei rivale Perenyi, cei mai statornici proprietari ai satului până în perioada modernă. La dorinţa acestora, în anul 1425, Turulungul

10