Szőcs Péter Levente (szerk.): Berveni. Ghid cultural şi istoric (Satu Mare, 2009)
Historical data
Pentru prelucrarea producţiei de acest tip colectată din toată zona Ecedea, la Berveni au fost construite două fabrici. Fabrica de cânepă începe să funcţioneze cu 200 de muncitori în anul 1906, iar cea de extracţie a amidonului din cartofi este înfiinţată şi ea la începutul secolului al XX-lea. în sat exista, în aceeaşi perioadă, o moară cu aburi. Sfârşitul primului război mondial a adus şi el schimbări semnificative în viaţa satului. Graniţa dintre România şi Ungaria a fost trasată în imediata apropiere a Berveniului, conferind localităţii o poziţie periferică. Activitatea fabricii de cânepă a fost influenţată în mod deosebit, majoritatea terenurilor de cultivare a materiei prime rămânând în Ungaria. Din acest motiv, la care se adaugă efectele războiului abia încheiat, în anul 1921 numărul de muncitori ai fabricii scăzuse la 70. întreprinderea a cunoscut o nouă perioadă de înflorire în comunism, când în zonă s-a trecut din nou la cultivarea masivă a cânepei. în zilele noastre, fabrica a fost definitiv închisă. Construcţia bisericii reformate din Berveni a fost încheiată în anul 1806. Nava se închide cu o absidă poligonală, iar turnul adósat este prevăzut cu ceas şi un acoperiş în formă de bulb de ceapă. Decorul exterior este simplu, realizat din tencuială sub forma unor pilaştri alternând cu ferestrele semicirculare în partea superioară. Intrarea secundară este marcată de un portic. Corpul amvonului este realizat din piatră, iar coroana acestuia, simplă, a fost confecţionată din lemn. Tavanul bisericii este atipic, marcat de arcade succesive. Numărul locuitorilor romano-catolici ai satului a început să crească la începutul secolului XX. Primul lăcaş de cult a început să funcţioneze în anul 1927, 32 A börvelyi református templom építését 1806-ban fejezték be. Hajója sokszögű szentéllyel zárul, a hajóhoz csatlakozó tornyát óra díszíti és gömbös sisak fedi. A külső homlokzat díszítése egyszerű, felül a vakolatból kialakított pillérek váltakoznak félköríves oszlopokkal. Az oldalbejárat előtt oszlopcsarnok áll. A szószéket kőből faragták, az egyszerűen kiképzet korona fából készült. Egyszerű boltozatát egymást követő árkádok tagolják. A település római katolikus lakosainak a száma a 20. század elején nőtt meg jelentősebben. Az első templomuk 1927-től működik, ekkor egy lakóházat alakítottak át kápolnává. A templomot tíz évvel később szentelték fel a 14 Segítő Szent tiszteletére. 1981-1982-ben teljesen újjáépítették, így a mai templom modern architektúrájú épület: a négyszögű hajóhoz kiugró torony csatlakozik, amelyen a homlokzat teljes hosszában ablaksor van. Az oltárkép a 14 Segítő Szentet ábrázolja. A község másik faluja, Lucáceni (Újkálmánd), viszonylag recens, az 1920-as években alapították. Az első világháborút követően Erdélyt Romániához csatolták, és földreformot hajtottak végre, amely a nagybirtokok kisajátítását jelentette. Vidékünkön a Károlyi család birtokait érintette a legnagyobb mértékben a reform, a kisajátított terültre román lakosságot telepítettek Máramarosból vagy a Nyugatihavasokból. Egyik ilyen telepes falu volt a máramarosi Lacfaluból átköltözött telepesek által létesített Lucáceni is. A település neve Vasile Lucaciunak állít emléket, aki 1886-ban Lacfaluban volt pap. A falut először Vasile Lucaciu leszármazottainak nevezték, de nemsokára a falu neve megrövidült, és elnyerte mai
