Albinetz, Constantin et al.: Catalogul expoziţiei Drumul Sării (Satu Mare, 2018)
I. L. Marta, V. Kavruk: Introducere
vehicularea sării preistorice. Cercetările iniţiate de reputatul arheolog clujean Mircea Rusu au pus problema legăturii depozitelor de bronzuri cu salinele preistorice, evidenţiindu-se cu claritate că salinele transilvănene au reprezentat capătul traseelor pe care au circulat obiectele de bronz venite adesea de la mare distanţă. Noile descoperiri arheologice din nordul Transilvaniei au reuşit să asigure certitudinea existenţei exploatării sării în preistorie, oferind, astfel, o perspectivă nouă, neaşteptată, asupra realităţilor arheologice şi istorice din zonă. Resursele de sare şi intensa lor comercializare au ajuns să determine un mod de viaţă aparte, care a influenţat în profunzime viaţa oamenilor din Bazinul Someşan, de la obiceiuri alimentare ce au rămas specifice până azi, la multe alte domenii ale economiei. Dincolo de o economie animalieră intensă, în care un rol primordial îl aveau porcinele, comerţul şi tranzitarea sării au determinat însăşi profilul demografic al regiunii. Sarea era traficată împreună cu alte materiale (lemnul de plute, vitele etc.), iar fluxurile comerciale de pe aceste drumuri au avut un rol esenţial în formarea şi naşterea oraşelor din vestul României şi estul Ungariei, fiecare dintre ele situate în puncte comerciale nodale. Ilustrativă este situaţia oraşelor Satu Mare şi Szolnok, punctele principale în care se plătea en-gros sarea şi care, deşi situate în câmpie, au ajuns să îşi dezvolte o bogată industrie de prelucrare a lemnului, respectiv o industrie de utilaje pentru industria minieră. 6 Din perspectiva Istoriei duratelor lungi, a istoriei ce se manifestă la nivelul mentalităţilor, şi a rolului pieţei comune în construcţia identitară, expoziţia prezentă face legătură trainică cu Centenarul Marii Uniri de la 1918. In expoziţie este surprinsă dimensiunea prin care fluxurile economice din nordvestul României au avut un rol coagulator. Prin crearea unei pieţe inter-egionale Drumul Sării a dus la conştientizarea inter-dependeţei dintre comunităţi, element esenţial al creonării conştiinţei identitare, fapt pentru care Drumul Sării poate fi apreciat a fi Drumul Ţării. 1.2. Cadrul geografic şi cronologic Zona pe care se focalizează expoziţia are ca epicentru bazinul celor trei Someşuri. In bazinele Someşului Mic şi a Someşului Mare există zone extrem de bogate în resurse de sare, ce adesea pot fi exploatate facil, de la suprafaţă. în schimb, în partea din aval de confluenţa celor două râuri, la Dej, bazinul someşan se prezintă ca o zonă extrem de bogată în resurse alimentare, însă lipsită complet de mineralul principal necesar preparării şi conservării hranei şi nutreţului. Expoziţia vizează practic jumătatea de nord a Transilvaniei şi Câmpia Sătmăreană respectiv, teritoriile judeţelor Bistriţa-Năsăud, Sălaj şi Satu Mare, în întregime, precum şi jumătatea de nord a judeţului Cluj şi partea de sud-est a judeţului Maramureş. Acest teritoriu este drenat de râurile
