Albinetz, Constantin et al.: Catalogul expoziţiei Drumul Sării (Satu Mare, 2018)

5. Exploatarca sării în Bazinul Someşului

Magnetograma a aşezării fortificate de pe insula Sighet din Căuaş, SM / The magnetometric map of the fortified settlement on the Sighet Island at Căuaş, SM / Az Érkávás- Vársziget (Szatmár megye) későbronzkori földvár geomágneses felmérése

descoperite în ea sau în zona sa de control. Recentele prospecţiuni au arătat că aşezarea de la Căuaş este mult mai complexă decât s-a imaginat. în interiorul său construcţiile respectă un plan urbanistic prestabilit, fiind evident că ea a fost construită în cadrul unui plan strategic tribal, cu scopul înfiinţării unei capitale pe un teren bine apărat, reprezentat de o insulă din valea mlăştinoasă a Ierului. Atât cantitatea

mare de aur transilvănean descoperit în apropierea centrului politic de la Căuaş, cât şi alte vestigii din interiorul aşezării vin să susţină poziţia importantă a aşezării în contextul politic şi economic al vremii. Aşezarea de la Căuaş este poziţionată într-un lanţ de alte fortificaţii care controlau comerţul dinspre Transilvania spre câmpie, printre ele fiind de amintit centrele de la Dej, Jibou, Bozna (în zona „Porţilor Meseşene”), iar în aval, pe Crasna şi Valea Ierului, fotificaţiile de la Şimleul Silvaniei, Derşida, Căuaş şi Andrid. Contextul construirii şi dezvoltării acestor fortificaţii are loc în sec. 12 - 9 î. Hr., context în care se constată declinul fortificaţiilor din Banat şi Câmpia Mureşului. Recentele cercetări de la Băile Figa (zona Beclean) demonstrează corespondenţe cronologice dintre fortificaţiile din nord-vestul României şi minele de sare din nordul Transilvaniei.

Descoperiri de podoabe din Epoca Bronzului importante în Transilvania / Important Bronze Age personal ornaments discovered in Transylvania / Fontosabb bronzkori ékszerleletek Erdélyben

43