Albinetz, Constantin et al.: Catalogul expoziţiei Drumul Sării (Satu Mare, 2018)
5. Exploatarca sării în Bazinul Someşului
centru ce avea capacitatea de a controla comerţul de sare în aval de coridorul someşan controlat de fortificaţia de la Jibou. între localităţile Potău, Medieşu Aurit şi Apa, în preajma unei fortificaţii situate pe un bot de terasă din valea Someşului, au fost descoperite elemente certe care atestă existenţa unor elite locale de rang înalt. La câteva sute de metri distanţă de fortificaţie a fost cerecetat un tumul fastuos, contemporan cu faza de înflorire a fortificaţiei. Din aceeaşi perioadă datează o ofrandă de arme de prestigiu (arme princiare) ce au fost descoperite în imediata vecinătate, în hotarul Aşezarea fortificată de la Medieşu Aurit / Potău The fortified settlement from Medieşu Aurit / Potău / Az Aranyosmegyes-Patóházi (Szatmár megye) bronzkori földvár localităţii Apa. Aceste arme, împreună cu obiecte descoperite în aşezare arată bogăţia locuitorilor din regiune, bogăţie reflectată prin descoperirea unui frumos inel de buclă din aur. Apar tot mai dese date ce susţin că această bogăţie a centrului de pe Someş nu se baza doar pe resursele alimentare bogate oferite de regiune, ci mai degrabă pe controlul unui comerţ intens. Existenţa legăturilor comerciale sunt bine reflectate de prezenţa masivă a ceramicii transilvănene, dar şi de legături spre vest, illustrate prin prezenţa unor obiecte de prestigiu şi a unor metale din zona Boemiei sau din Câmpia Panonică. Pe parcursul epocii târzii a bronzului, dar şi pe parcursul unor epoci ulterioare, existenţa unor căi de comunicare transcontinentale pe cursul Someşului apare atestată prin existenţa unor obiecte personale, cu valoare identitară, elemente de natură să ofere indicii asupra identităţii persoanelor şi asupra naturii fuxurilor comerciale de pe aceste rute. Importanţa comercială a văii Someşului sătmărean, iese în evidenţă şi în perioada antichităţii. Această situaţie este reflectată de prezenţa unui mare număr de descoperiri monetare, între care se remarcă tezaurele monetare celto-dacice de la Turulung şi Medieşu Aurit, descoperiri ce apar pe fondul unei intense locuiri a zonei. A doua rută comercială pe care era vehiculată sarea, aceea prin care sarea era dusă pe uscat de la Jibou prin Porţile Meseşene, traversa zona de sud a judeţului Satu Mare, pe ruta Şimleul Silvaniei - Supur - Tăşnad - Sălacea - Debreţin - Szolnok. Ampla circulaţie de mărfuri din Evul Mediu ce era desfăşurată în vadurile din Valea Ierului este documentată şi în epocile mai vechi, fiind bine evidenţiată arheologic atât prin circulaţia mărfurilor, dar şi prin strategiile de control a bogăţiei care circula între regiuni. Numeroase descoperiri arheologice atestă că elitelele din zona Văii Ierului dispuneau de 41
