Albinetz, Constantin et al.: Catalogul expoziţiei Drumul Sării (Satu Mare, 2018)
5. Exploatarca sării în Bazinul Someşului
la tocmeală, 9 coţi de postav, ajutoare după merit (în zilele de duminică) şi două vase de vin (unul la tocmeală şi unul la Crăciun). La venirea unui nou cămăraş, şuvagăii primeau un vas cu vin şi cereau şi câte un bou de câte ori primeau vin, aşa cum era tradiţia67. Plata tăietorilor de sare era la fel la ambele ocne. Pentru tăierea a 100 de bulgări de sare, la care se adaugă alţi patru, primeau 16 denari. Şuvagăii care tăiau în timpul săptămânii 100 de bulgări de sare, primeau sâmbăta câte 2 denari pentru baie. Tăietorii de sare din cele două ocne aveau judele lor care era plătit cu 6 florini anual68. Bulgării de sare tăiaţi la Cserakna şi Deésakna, păstrau dimensiunile vechi din Transilvania, de 19 libre, în timp ce, la celelalte ocne, bulgării de sare aveau 32 de libre. Sarea mare (bulgărul avea aproximativ 20 de kilograme) se tăia pentru transportul cu căruţele şi sarea mică (bulgării de sare mai mici de 20 de kilograme) se tăia pentru transportul pe apă. Sarea spartă, rezultată în urma tăierii bulgărilor, se numea „sarea vesmas” (vésni=a inciza). Sarea tăiată ca supliment, câte doi bulgări la fiecare o sută de bulgări de sare, care revenea şuvagăilor, se numea „sarea lui Dumnezeu” sau „sarea Fecioarei”69. In Transilvania, în cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea, munceau în ocnele de sare 1026 de tăietori de sare dintre care 120 lucrau la Ocna Dej. „In prezent Salina Ocna Dej este singura unitate economică, din nord-vestul Transilvaniei, care extrage sare gemă. Exploatarea se face din Mina Transilvania, deschisă în anul 1979. 6. Circulata sării în 9 Bazinul Someşului 9 Chiar elementară, piaţa este locul de naştere a cererii şi a ofertei, al recursului la „celălalt”, înseamnă ieşirea la lumină. Activitatea oamenilor, surplusurile pe care le schimbă trec la început prin această breşă îngustă, la fel de anevoios cum trecea cămila din Scriptură prin urechile acului. (Fernand Braudel, Jocurile schimbului) 6.1. Circulaţia sării în preistorie. Sarea şi „puterea” Bejinariu loan (MJIA Zalău) Liviu Marta (MJSM) Estul Bazinului Carpatic a fost privilegiat din punctual de vedere al resurselor de sare, graţie surselor importante de sare din Transilvania. Chiar şi aici însă anumite zone sunt lipsite de zăcăminte de sare. Este vorba mai ales de Câmpia Tisei, Crişana, Banatul, regiuni care în mod paradoxal, aşa cum o dovedesc cercetările arheologice au fost intens locuite încă din neolitic. Numeroasele aşezări de tip teli din neolitic şi epoca bronzului şi marile aşezări fortificate din perioada târzie a bronzului dovedesc comunităţi prospere, cu o economie de subzistenţă bazată într-o măsură importantă pe creşterea animalelor. Toate aceste comunităţi trebuie să-şi asigurat necesaml de sare din sursele transilvănene. 37
