Albinetz, Constantin et al.: Catalogul expoziţiei Drumul Sării (Satu Mare, 2018)

4. Căile nature de legătură între zonele bogate şi cele lipsite de sare la graniţa nordică a Transilvaniei

suprafaţa sitului, iar în anii 2007-2018, au condus în acest sit săpături arheologice şi au coordonat o serie de cercetări interdisciplinare - prospectări, studii geoarheologice, geofizice, datări prin metodele radiocarbon şi dendrocronologică, expertize dendrice, experimente etnoarheologice — la care au participat arheologi, geologi, geofizicieni, biologi, conservatori, etnologi, specialişti în dendrocronologie ş.a. din România, Marea Britanie, SUA şi Germania.

Unelte preistorice utilizate la exploatarea sării de la Băile Figa (Beclean, BN) / Prehistoric tools used for salt extraction at Băile Figa (Beclean, BN) / Őskori sókitermelés: Füge (Szamosbethlen, Beszetce-Naszód megye)

Cercetările au scos în evidenţă vestigii privind exploatarea sării datând din diverse perioade între cca. anul 3200 î. Hr. şi zilele noastre. Cele mai multe dintre aceste vestigii datează din epoca bronzului târziu (cca. 1600/1.500- 1.050 î. Hr.) şi din prima epocă a fierului

22

(cca. 1.050 - 800 î. Hr.). Rezultatele obţinute au fost publicate monografic la prestigioasa editură Arheolingua15 şi în câteva articole în reviste româneşti, britanice şi germane.

Situl de la Băile Figa ocupă o depresiune de formă emisferică ce suprapune un zăcământ consistent de sare care cuprinde suprafaţă de cca. 1.000 x 1.000 m şi are grosimea de cca. 1.600 m. Suprafaţa sitului este de cca. 600 x 200/250 m. Zăcământul de sare în perimetrul sitului apare la adâncimi cuprinse între 1 şi 10 m de la suprafaţa actuală a terenului. Deasupra acestui zăcământ s-a creat un strat gros de nămol sărat suprapus de pământ gălbui în amestec cu pietriş.

Câteva izvoare de apă sărată şi apele pluviale au generat un pârâu cu apa sărată („Pârâul Sărat”) care traversează situl de la sud la nord. Apoi Pârâul Sărat îşi duce apele în alt pârâu sărat - Valea Sărată - afluent direct al Meleşului care, la rându-i, îşi duce apele în Someşul Mare. Debitul Pârâului Sărat variază foarte mult. în perioade de precipitaţii maxime, adâncimea pârâului ajunge până la 1 m, iar lăţimea - până la 3 m. în schimb, în timpul secetei, Pârâul Sărat este secat complet, albia acestuia transformând-se într-o fâşie de sare cristalizată.

Săpăturile arheologice efectuate la Băile Figa au scos la iveală numeroase amenajări, construcţii, instalaţii şi obiecte folosite la exploatarea sării. Cele mai vechi dintre acestea datează din epoca bronzului timpuriu, între anii 3200 - 2000 î. Hr. Vestigiile din finalul acestei perioade includ o groapă circulară săpată în roca de sare şi numeroase fragmente ceramice cu suprafaţa striată sau cu amprente textile, în stadiul actual al cercetărilor, nu pot fi reconstituite