Albinetz, Constantin et al.: Catalogul expoziţiei Drumul Sării (Satu Mare, 2018)
3. V. Kavruk: Sarea în spaţiul intracarpatic al României
formaţiuni geologice apare la suprafaţă şi la mici adâncimi de-a lungul marginilor de vest, sud şi est ale Bazinului Transilvaniei, iar în mijlocul acestuia - la adâncimi de sute de metri. Masele de sare au pătmns spre suprafaţa pământului, străpungând roci mai dense şi formând diapire. Prin împingerea spre suprafaţă şi prin străpungerea straturilor superioare, diapirele au format stâlpi, perne, cupole de sare sau alte structuri. Zăcământ salin de mică adâncime de la Săsarm (jud. Bistriţa — Năsăud) / Low-depth salt deposit at Săsarm (BN) / A Săsarm-i (Beszetce-Naszód megye) felszínközeli sóréteg Cele mai consistente diapire în Transilvania sunt cunoscute la Ocna Dej, Salina Turda, Ocna Mureş şi Praid. Totodată, în Transilvania există şi alte zăcăminte consistente: la Gherla, Apahida, Cojocna, Valea Florilor, Ocna Sibiului, Sărmăşel, Zău de Câmpie, Sângeorgiu de Pădure, Simoneşti, Sighişoara, Daia - Odorhei, Buneşti, Rupea şi altele. 14 Aceste diapire au suprafeţe foarte neuniforme, care prezintă proeminenţe şi cavităţi mari, astfel încât în unele locuri ele ating suprafaţa terenului, iar în altele se află la adâncimi considerabile. în preajma diapirilor apar izvoare, pâraie, lacuri, nămoluri şi soluri sărate bogate în halofite - plante specifice solurilor şi apelor sărate. Transilvania este una dintre cele mai bogate provincii salifere din Europa. Zăcămintele de sare din această provincie cuprind o suprafaţă de cca. 16.200 km2. Cele mai consistente manifestări saline accesibile exploatării pre-industriale se află de-a lungul Carpaţilor - în estul, nord-estul, nord-vestul, vestul şi sud-vestul Transilvaniei: în Subcarpaţii Transilvaniei, în Bazinul Someşului Mare, în Bazinul Someşului Mic, în Bazinul Arieşului, în Podişul Secaşelor şi Depresiunea Sibiului. în cadrul Bazinului Someşan, sursele de sare deosebit de consistente se găsesc în bazinele Someşului Mare şi Someşului Mic. Bazinul Someşului Mic ocupă nord-vestul provinciei saline transilvănene. Cele mai consistente zăcăminte de sare din acest bazin se află la Pata, Dezmir, Apahida, Gherla, Cojocna, Sic, Dej şi Ocna Dej, toate pe teritoriul jud. Cluj. Bazinul Someşului Mare cuprinde manifestările saline aflate în nord-estul şi nordul provinciei saline transilvănene. Cele mai consistente manifestări saline din Bazinul Someşului Mare, se află la Băile Figa, Dumbrăviţa, Săsarm, Mintiu, Tăure, Blăjenii de Jos, Caila, Valea Măgheruşului, Cepari, Dumitra, Slătiniţa, Josenii Bârgăului, Bistriţa Bârgăului, Livezile, Sărata, Sărăţel, Albeştii Bistriţei şi Pinticu Tecii, toate pe teritoriul jud. Bistriţa-Năsăud.
