Liviu, Marta - Szőcs Péter Levente (szerk.): Catalogul colecţtiei de archeologie (Satu Mare, 2007)
Prima epocă a fierului
(cat. no. 97, 98) after a period of transition (represented by the pottery from Culciu Mic, Boineşti and Dorolţ, cat. no. Ill, 112), the gouged surface decoration-excision (cat. no. 104-110, 113, 114, 118-122, 124-125, 129-133) is preferred. The spiritual life and the religious beliefs of the inhabitants of the Satu Mare region during the Bronze Age are revealed through the decorations depicting symbols from the specific solar cult of the time (cat. no. Ill, 119,125). Agreat number of wheel-finds derived from clay carts (cat. no. 101) and representations of water/migratory birds (cat. no. 130), imply the same type of beliefs: the moving of the sun in the sky and the succession of the seasons. Clay representations of bull heads, found in the settlements from Culciu Mare (cat. no. 131 ) and Lazuri (cat. no. 132), are symbolic representations of Gods. Like in the case of other similar finds from the European prehistoric civilizations, they make reference to the supreme deity of the Pantheon with his features resembling those illustrated in the mythology of the oldest European poems: the Iliad and the Odyssey. As the archaeological finds show, the communities of the Satu Mare region appear to be engaged in a mutual and complex exchange of goods and ideas, covering long distances and comprising already the whole European continent. Bibliografie-Irodalom-References Tiberiu Bader, Epoca bronzului în nord-vestul Transilvaniei. Cultura pretracică şi tracică, Bucureşti, 1978. Carol Kacsó, Bronzul târziu în nord-vestul României, Symposia Ihracologica 8, 1990, 41-56. Petre I. Roman - János Németi, Descoperiri din perioada timpurie (pre Otomani) a epocii bronzului în nordvestul României, Studii şi comunicări de istorie veche şi arheologie 37/3, 1986, 198-232. Petre I. Roman - János Németi, Epoca bronzului din nordvestul României, Symposia Ihracologica 8, 1990, 34-41. Prima epocă a fierului Prima epocă a fierului (1150-350 a. Chr.), denumită convenţional epoca hallstattiană, este perioada în care, deşi încep să fie utilizate obiectele de fier, ele sunt încă puţine. Rolul jucat de acestea, mai ales în etapa timpurie, ne apare ca fiind unul aproape nesemnificativ. Majoritatea armelor, uneltelor şi podoabelor continuă să fie realizate din bronz. Cu toate acestea, în arheologia din România jumătatea secolului al XII-lea a. Chr. este fixată ca dată convenţională pentru începutul epocii fierului. S-a optat pentru această dată deoarece au fost luate în calcul anumite modificări ce au loc în cultura materială, reflectate în primul rând prin răspândirea pe spaţii largi a ceramicii decorate prin canelare. în teritoriile învecinate, cercetătorii privesc totuşi perioadele Hallstatt A şi B (potrivit cronologiei Reinecke) ca parte a epocii târzii a bronzului, iar începutul epocii fierului este datat în perioada Hallstatt C, adică la 750 a. Chr. în zona Sătmarului, începând cu secolul al XII-lea a. Chr., poate fi observat fenomenul generalizării ceramicii în cadrul căreia vasele folosite la servitul mesei sunt decorate prin canelare şi adesea sunt arse bicolor, negre pe o faţă şi brune-cărămizii pe cealaltă. Această ceramică are legături strânse cu olăria din faza a Il-a a grupului cultural Lăpuş şi cu cea din prima fază a culturii Gáva. Ea conţine atât forme noi de vase - amfore cu proeminenţe hipertrofiate (nr. cat. 139), tipuri noi de ceşti, străchini cu partea interioară a buzei îngroşată etc. - cât şi forme de vase vechi, ce existau în culturile Suciu de Sus şi Cehăluţ (de exemplu vasele vatră portativă şi ceştile joase cu toarta mult supraînălţată, (nr. cat. 141). Ceramica din această vreme a fost descoperită atât în aşezări nou constituite la Cărei-Ferma Spitz, Berveni-Râfu/ Caprei, Roşiori-Teglărie etc., dar şi în aşezări ce înainte au fost locuite de purtătorii culturii Suciu de Sus (Culciu Mare, Lazuri, Petea etc.). Aşa cum se observă în compoziţia depozitului de la Căpleni, metalurgia din preajma anului 1100 a. Chr. se caracterizează prin menţinerea unor tipuri vechi de piese (toporul cu disc şi spin, toporul plat cu 49
