Liviu, Marta - Szőcs Péter Levente (szerk.): Catalogul colecţtiei de archeologie (Satu Mare, 2007)
Epoca Bronzului
Sabin Adrian Luca, Sfârşitul eneoliticului pe teritoriul intracarpatic al României, Cultura Bodrogkresztúr, Bibliotheca Musei Apulensis XI, Alba Iulia, 1999. Zoia Maxim, Neo-Eneoliticul din Transilvania. Date arheologice şi matematico-statistice, seria Bibliotheca Musei Napocensis XIX, Cluj Napoca, 1999. Epoca Bronzului Epoca bronzului (3500-1150 a. Chr.) este perioada cea mai bine reprezentată în colecţia de arheologie a muzeului din Satu Mare. Acest fapt se datorează atât unei atenţii sporite de care a beneficiat cercetarea acestei perioade în ultima jumătate de secol, dar şi numărului mare de descoperiri. Artefactele epocii bronzului prezente în colecţia muzeului din Satu Mare provin în primul rând din aşezări şi depozite de bronzuri şi, într-o măsură mult mai mică, din contexte funerare. Prima descoperire din epoca bronzului înregistrată în zona Sătmarului este reprezentată de o brăţară din aur găsită în malul Crasnei la Acâş (1855), ca apoi, pe întreg parcursul celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea, să iasă la lumină un număr mare de arme, unelte şi podoabe, care aparţin unor celebre depozite de bronzuri (Domăneşti I, Cehăluţ I, Prilog, Stâna, Livada etc.). Aceste descoperiri metalice, dar şi splendoarea ceramicii, au produs o vie fascinaţie în epocă, ce a avut ca şi consecinţă practicarea primelor sondaje arheologice la turnura dintre secolele al XIX-lea şi al XX-lea: József Mihalik la Boineşti şi Aladár Vende la Cărei-Bohald. începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, cercetările privind epoca bronzului din judeţul Satu Mare s-au desfăşurat constant, fiind investigate numeroase situri arheologice. Săpăturile cele mai ample au fost întreprinse în aşezările de la Culciu Mare, Carei- Bobald şi Lazuri, fiecare cu cercetări de peste un deceniu. La punctul de trecere a frontierei româno-maghiare de la Petea-Csengersima, pe o suprafaţă de peste 2,5 ha de o parte şi de alta a graniţei, a fost realizată cea mai extinsă cercetare dintr-o aşezare preistorică din zona Sătmarului. Bogăţia vestigiilor arheologice ale epocii bronzului din zona de nord-vest a României poate fi pusă pe seama mai multor factori favorizanţi. în primul rând, sunt de luat în calcul progresele generale pe care le aduce noua epocă. Acestea nu se datorează doar folosirii unor unelte mai performante din bronz ci, încă din perioada eneolitică 41
