Liviu, Marta - Szőcs Péter Levente (szerk.): Catalogul colecţtiei de archeologie (Satu Mare, 2007)
Cadrul natural
As a result of the increasing number and quality of the archaeological collection, modern techniques of processing the data were implemented, and a new modality in presentation was conceived. According to this, the basic archaeological exhibition was reorganized in 2001 and 2002, and it was opened in December, 2002, entitled: “A Glance at the Past. Ancient Civilizations of Satu Mare County.” The purpose of reorganizing this exhibition was to present in an attractive way the archaeological patrimony of the County of Satu Mare and to draw the attention of the visitors to the necessity and importance to rescue the archaeological heritage. Cadrul natural în trecut, într-o măsură mai mare decât în zilele noastre, viaţa oamenilor se afla într-o strânsă interdependenţă cu mediul natural. Stabilirea comunităţilor umane, formarea aşezărilor, activităţile practicate într-un anumit spaţiu geografic se găsesc într-o legătură directă cu formele de relief, cu resursele existente sau căile de comunicaţie din acea zonă. La rândul lor, activităţile umane şi-au pus amprenta asupra mediului natural dintr-o anumită zonă, provocându-i modificări. Acestea, mai ales în ultimele sute de ani, ating uneori o anvergură dramatică, activitatea umană transformând radical peisajul în care se desfăşoară. Aceste realităţi, general valabile pentru o mare parte a continentului european, sunt reflectate cu o intensitate acută pe teritoriul actualului judeţ Satu Mare. Având forme de relief variate, teritoriul Sătmarului a fost exploatat într-o măsură diferită de la o zonă la alta, în funcţie de oportunităţile oferite pentru valorificarea resurselor. De asemenea, relaţia dintre om şi mediul sătmărean a îmbrăcat forme diferite dea lungul vremurilor. Privind retrospectiv, trebuie observat că în secolele trecute mediul natural din mai multe zone ale judeţului era cu totul diferit decât acela pe care îl vedem în zilele noastre. Activităţile umane derulate în ultimele două secole şi-au pus amprenta decisiv asupra lui. Este de amintit în primul rând apariţia noilor unităţi geografice - Câmpia Ecedea şi Câmpia Ierului - prin secarea programată a celor două mlaştini. Desecarea Mlaştinii Ecedea la sfârşitul secolului al XIX-lea a însemnat practic desfiinţarea uneia dintre cele mai mari zone mlăştinoase ale Europei. Pentru alte zone ale judeţului regularizarea cursurilor râurilor prin îndiguirea lor şi tăierea meandrelor a provocat, de asemenea, modificări majore ale peisajului. Printre acestea sunt de amintit regularizarea cursului inferior al Someşului, schimbarea cursului inferior a râului Homorod, îndiguirea văilor Crasnei, Turului sau a cursurilor inferioare ale Majei, Tainei, Văii Rele etc. Secarea mlaştinilor şi regularizarea cursurilor râurilor a redus instabilitatea provocată de revăr-15
