Szőcs Péter Levente (szerk.): Călătorii istorice pe Valea Someşului. Ghid turistic (Satu Mare, 2014)
Culciu
Menţionat pentru prima dată în documente în anul 1391, satul Petin este cunoscut în perioada medievală şi sub numele de „Bazand”. Este un sat de nobili mici, fiind împărţit de-a lungul istoriei între numeroşi proprietari. Edificiul de cult reformat datează din 1873. Ruşeniul, apare în documentele scrise din anul 1411. Biserica ortodoxă Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil a fost construită în anul 1870 pe locul celei vechi, realizate din lemn. CULCIU înaintând în continuare pe Valea Someşului, pe malul stâng al râului, călătorul străbate satele aparţinând comunei Culciu: Apateu, Corod, Culciu Mic, Culciu Mare - centrul de comună, Cărăşeu şi Lipău. Cele mai importante descoperiri arheologice provin din zona localităţilor Culciu Mare şi Culciu Mic. La Culciu Mare, în situl numit Sub Grădini este situată una din cele mai amplu cercetate aşezări ale culturii Suciu de Sus din epoca bronzului. Au fost efectuat cercetări arheologice sistematice începând din 1969 şi până în 1988, aproape anual. în cadrul săpăturilor au fost investigate urmele a 34 de locuinţe de suprafaţă, păstrate sub forma unor platforme de chirpici, precum şi numeroase gropi săpate în lut şi vetre de foc deschise. Bogatul material arheologic descoperit se compune dintr-o impresionantă cantitate de ceramică atribuibilă în cea mai mare parte fazei clasice a culturii Suciu de 62 Kolcs A Szamos bal partján tovább kelet felé az utazó Kolcs községhez tartózó településeken halad keresztül a következő sorrendben: Dobrácsapáti, Szamoskóród, Kiskolcs, a községközpont Nagykolcs, Szamoskrassó és Szamoslippó. Kiskolcs és Nagykolcs területéről kerültek elő a legfontosabb régészeti leletek. Nagykolcs - Kertek alatt lelőhely egyike a bronzkori Felsőszőcs műveltség legjobban kutatott telepeinek. 1969-től 1988-ig szinte évi rendszerességgel folytak itt tervszerű régészeti feltárások. Az ásatások nyomán 34 felszínre épített lakóépület nyoma került elő. Ezek egybefüggő paticsfelületekként jelentkeztek, mellettük számos földbe mélyített gödör és nyílt tűzhely került elő. A gazdag leletanyag nagyobb részét a nagymennyiségű kerámia teszi ki, amelynek nagyobb része a Felsőszőcs műveltség klaszszikus fázisához, kisebb része a Gáva kultúrához köthető. A telepen mintegy 50 bronztárgy és öntőminta
