Szőcs Péter Levente (szerk.): Călătorii istorice pe Valea Someşului. Ghid turistic (Satu Mare, 2014)
Păuleşti
romano-catolice şi un obelisc care poartă portretul ei, al surorii sale, Teleki Emma, şi al soţului acesteia, August de Gerando, în curtea bisericii reformate. Biserica reformată a fost construită în anul 1890, fiind prevăzută iniţial cu turn din lemn. Turnul de cărămidă actual s-a construit numai după renovările din 1941-1942. Biserica ortodoxă Sf. Ilie datează din 1957, iar capela romano-catolică din 1940. Localitatea Amaţi a fost amintită pentru prima dată în documente în anul 1317, când se află în proprietatea familiei Szántai. La sfârşitul aceluiaşi veac, este moştenită de familia Băthori, care rămân proprietarii moşiei pe tot parcursul evului mediu. Satul a fost distrus în totalitate în timpul răscoalei conduse de principele Francisc Rákóczi II. în localitate sunt două edificii ecleziastice. Construcţia bisericii reformate actuale a fost încheiată în anul 1827. Anterior, era utilizat edificiul ridicat la începutul secolului al XVIII-lea. Biserica ortodoxă a fost construită în anul 1880 şi are hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril. Prima atestare documentară a satului Ambudul datează din 1373, iar istoria sa ulterioară este strâns legată de cea a centrului de comună. Construirea bisericii reformate actuale s-a încheiat în 1864, anterior fiind folosit o biserică de lemn. Satul Hrip este amintit pentru prima dată în documente în anul 1370. în această perioadă localitatea aparţinea domeniului de la Beltiug al Drăgoşeştilor, iar mai târziu este divizat între mai mulţi nobili. Construirea bisericii reformate a început în 1798 şi s-a încheiat în 1810. Cea ortodoxă, închinată Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, a fost construită în anul 1896. Anterior exista o biserică din lemn care, după tradiţia locală, a fost donată credincioşilor din Homorodu de Jos. 60 detileg fából készült, csak az 1941-1942-es felújításkor építették a mostani tornyot téglából. A Szent Illés tiszteletére szentelt ortodox templom 1957-ben, a római katolikus kápolna 1940-ben épült. Amac település első említése 1317-ből származik, ekkor a Szántai család birtoka. A 14. század végén a Báthori család örökölte, ez a család marad a középkor végéig a falu legfontosabb birtokosa. A településen két templom van, közülük a később megnagyobbított református templom a régibb, 1827-ben épült. Helyén egy 18. század elején épült kisebb templom állt. A Szt. Mihály és Gábor arkangyal tiszteletére szentelt ortodox templom az 1880-as években épült. Ombod első említése 1373-ból származik, későbbi története egybefonódik Szatmárpálfalváéval. Legjelentősebb épülete a református templom, a Szamostól távolabb, védettebb helyen építették 1864-ben, azelőtt fatemploma volt. Hirip első említése 1370-ból származik, ekkor a Drágfi család bélteki uradalmának része. A birtokos család kihalta után több nemes család tulajdonrészt szerzett itt. A református templomot 1798- ban kezdték építeni, 1810-ben fejezték be. A Szt. Mihály és Gábriel arkangyal ortodox templom 1896-ban épült. Ezt megelőzően az ortodox hívek egy fatemplomot használtak, amelyet, a hagyomány szerint, az alsóhomoródiaknak adományoztak. Pettyén települést az egykori Bazan nevű faluval azonosítják, melyről 1391-ből származik a legkorábbi írott forrás. Végig a középkor folyamán több kisnemesi családnak volt itt birtoka. Református temploma 1873- ban épült. Oroszfalu települést 1411-ben említik legkorábban a források. A Szt. Mihály és Gábriel arkangyal tiszteletére szentelt ortodox templom az 1870-es években épült.
