Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Istorie

Batfalszki Gabriella Franceszka în decursul celor 52 de luni ale Primului Război Mondial, cele 28 de state implicate în conflagraţie au înregistrat aproape 37.500.000 oameni scoşi din luptă1, de aproape două ori populaţia României de astăzi. Dintre aceştia, aproape 10.000.000 decedaţi şi 20.000.000 răniţi recunoscuţi, dintre soldaţi, la care se adugă încă circa 13.000.000 civili morţi, fie direct datorită conflictului, fie datorită foametei, diverselor lipsuri şi epidemiilor de tifos şi gripă spaniolă2. Dacă ne referim strict la soldaţi, după unele surse Austro-Ungaria a pierdut aproape 1.000.000 de soldaţi din cei 9.000.000 mobilizaţi, alţi circa 3.000.000 fiind răniţi şi aproape 500.000 pri­zonieri sau dispăruţi. Practic, jumătate din efectiv poate fi trecut la pierderi parţiale sau totale. Din cei nouă milioane supuşi austro-ungari mobilizaţi, peste un milion au fost români arde­leni, bănăţeni şi bucovineni3 iar aproximativ un milion şi jumătate au fost maghiari. Nu există date complete cu privire la numărul soldaţilor mobilizaţi din judeţul Satu Mare (pe atunci parte a Austro-Ungariei), nici cu privire la cei decedaţi, răniţi ori prizonieri. Cu atât mai puţine date există despre efectele războiului asupra populaţiei civile. Sătmărenii au fost încorporaţi în general în Regimentul 12 infanterie, care îşi avea comandamentul la Satu Mare şi era dislocat la Cărei, Satu Mare şi Sighet4. în 13 august 1914, 4.000 de soldaţi ai acestei unităţi militare au depus jurământul în piaţa centrală a oraşului, aclamaţi de mii de civili5. Ca aproape peste tot în Europa, războiul a fost întâmpinat cu entuziasm şi la Satu Mare. între luni­le august 1914 şi decembrie 1916 acest regiment a luptat timp de 845 zile pe frontul din Galiţia, fiind transferat apoi în nordul Italiei până la sfârşitul războiului6. Am recoltat date demografice începând cu anul 1910, în care a fost realizat ultimul recensământ în partea maghiară a Imperiului Austro-Ungar, pentru a putea realiza compara­ţii între anii de pace şi cei de război. Pentru a obţine datele demografice am utilizat trei surse documentare: Registrele de stare civilă de la Arhivele Naţionale - Biroul Judeţean Satu Mare, Anuarele Statistce ale Ungariei (Magyar statisztikai évkönyv) şi informaţii din ziarul Szamos. Conform recensământului din 1910 populaţia comitatului Satu Mare era de 361.324 locuitori. Reşedinţa comitatului era la Cărei (16.078 locuitori în 1910)7, dar oraşul cel mai mare şi mai dezvoltat din punct de vedere economic şi edilitar era Satu Mare. Paralel cu dezvoltarea economică a avut loc şi o adevărată „explozie demografică”, populaţia oraşului triplându-se în mai puţin de un secol. Câteva date, credem, sunt edificatoare: în 1815 oraşul avea 9.928 locu­itori, în 1850 - 13.325 locuitori, în 1869 - 18.353 locuitori, în 1890 - 20.736 locuitori, în 1910 - 34.892 locuitori8. Desigur că această creştere demografică nu poate fi pusă pe seama sporului natural al populaţiei, ci pe seama sporului migratoriu specific zonelor aflate într-o perioadă de accentuată dezvoltare economică. Al treilea oraş ca importanţă economică şi demografică al comitatului era Baia Mare (12.877 locuitori în 1910). Am identificat diferenţe substanţiale între datele demografice recoltate din registrele de stare civilă aflate la Arhivele Naţionale, Biroul Judeţean Satu Mare9 şi cele furnizate de anuarele statistice ale Ungariei10. în consecinţă vom prezenta ambele surse demografice, cu menţiunea 1 Mircea Popa, Primul Război Mondial 1914-1918, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979, p. 467. 2 Ibidem, p. 468. 3 Liviu Maior, Doi ani mai devreme. Ardeleni, bucovineni şi basarabeni în război 1914-1916, Ed. Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2016, p. 11. 4 Viorel Ciubotă, Lupta românilor sătmăreni pentru unire (1918-1919), Ed. Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 2004, p. 74. 5 Szamos, 14 augusztus 1914, p. 2. 6 Viorel Ciubotă, op. cit. p. 74. 7 Datele demografice pentru recensământul din 1910 la: Traian Rotariu (coord.), Recensământul din 1910: Tramsil­­vania, Ed. Staff, Bucureşti, 1999. “Doru Radosav, Ghid de oraş. Satu Mare, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1984, p. 29. 9 Arhivele Naţionale, Biroul Judeţean Satu Mare, fond: Colecţia Registre de Stat ale Stării Civile Satu Mare, fond nr. 82. 10 Magyar statisztikai évkönyv. 1. Date demografice referitoare la oraşul Satu Mare în perioada Primului Război Mondial 99

Next

/
Thumbnails
Contents