Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)
Istorie
Augustin Ţărău drept scop „să-l seducă pe Berthelot în ce priveşte caracterul naţional al oraşului”. Aceeaşi sursă mai aminteşte că „batalionul secuiesc” cantonat în oraş a trecut apoi la represalii împotriva românilor locuitori ai urbei82. De la Sătmar, spun sursele jurnalistice, Berthelot s-ar fi deplasat până la Debreţin. Izvoarele vremii n-au imortalizat acest moment, ştim însă că în aceeaşi zi de 30 decembrie 1918, pe la ora 3 a după amiezii, a fost primit sărbătoreşte în gara din Baia Mare, după care trenul său a coborât înspre Cluj pe artera feroviară someşană. Românii din „Ţara Chioarului”, aflând că celebrul ofiţer va trece prin zona lor s-au mobilizat exemplar şi i-au pregătit o întâmpinare entuziastă la halta din Satu Lung. Deşi vremea nu era cea mai favorabilă, zeci de căruţe, încărcate cu ţărani ai satelor româneşti, au pornit către halta din Satu Lung. La intrarea trenului în staţie, corul bărbătesc din Şomcuta Mare a intonat imnul naţional, iar mulţimea a izbucnit în ovaţii la adresa oaspetelui şi, cu toate că programul delegaţiei nu prevedea vreo şedere în acest loc, Berthelot a ordonat oprirea trenului, iar un ofiţer a anunţat publicul că generalul va coborî pentru o clipă. Serviciul de tălmaci l-a îndeplinit un stagiar român în avocatură, care l-a încredinţat pe oaspete de cele mai sincere sentimente de dragoste şi mulţumire nutrite de românimea de prin partea locului, iar acesta, la rândul său i-a îmbărbătat, asigurând auditoriul că în curând se vor împlini toate aspiraţiile românilor ardeleni83. Pe 31 decembrie 1918, trenul generalului Berthelot va trece hotarul vechiului Ardeal, lăsând urmă românitatea din Banat şi din comitatele româneşti ale Ungariei - cum au fost ele botezate în documentele epocii. La Cluj, „în cuibul şovinismului unguresc” cum se exprima un participant, i s-a organizat una dintre cele mai fastuoase primiri. De cu noapte, trenurile de pe reţeaua ce se concentra către nodul feroviar al Clujului au transportat mii şi mii de ţărani români din întreaga Transilvanie, organizaţi în grupe distincte, fiecare purtând câte o pancartă cu numele satului din care venea şi cu o mulţime de drapele tricolore româneşti. Alte grupuri au coborât călări din satele româneşti ale Apusenilor, din „Ţara Moţilor”, aşa încât, după ora două a după amiezi, când oaspetele a sosit, gara şi bulevardul Vesselényi erau înţesate de români84. Care va fi fost rostul turneului generalului Berthelot prin Banat, Crişana şi Sătmar, la sfârşitul lunii decembrie 1918? Situaţia incertă, alimentată de abuzurile trupelor sârbeşti şi ale celor maghiare staţionate comitatele româneşti situate la vest de Ardeal, impunea luarea unor măsuri strategice imediate. Deşi armata română s-a pus în mişcare încă de pe data de 6 decembrie şi a înaintat dincolo de prima linie de demarcaţie din Transilvania, cu scopul declarat al regelui Ferdinand de a „asigura protecţia tuturor românilor locuitori de pe pământul românesc de la Tisa până la Dunăre”, efectivele acestei armate erau încă insuficiente iar rezerva se afla în plin proces de constituire85. în plus, multiple conflicte intervenite între administraţiile provizorii maghiare şi cele româneşti, primele având de partea lor şi sprijinul militar al unităţilor ungureşti încă aflate sub arme, tindeau să escaladeze criza de autoritate până la ciocniri armate cu populaţia civilă, mai ales după ce premierul maghiar Károlyi declarase public că nu recunoaşte România ca parte a alianţei Antantei, de unde nici drepturile revendicate asupra Transilvaniei86. Berthelot va mai sesiza un pericol, acela al înrădăcinării bolşevismului în Ungaria şi al răspândirii lui şi în alte provincii ale fostei monarhii, inclusiv în Ardeal, unde agenturile comuniste au şi reuşit să provoace pe alocuri revolte şi acte de nesupunere, creând astfel o stare de lucruri propice subminării planurilor Antantei în zonă. în acest context el se va vedea obligat 82 Ibidem. 83 Ibidem, p. 5. 84 Idem, nr. 1 din 1/14 ianuarie 1919, Arad, p. 3. 85 Ádám Magda, Ormos Mária, Barabás József, Francia diplomácia iratok, v. 1, 1918-1919, Révai Digitális Kiadó - levéltári jelzet: AG.20N497 c/75. d/2. 86 Ibidem. 95