Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)
Istorie
Mihaela Sălceanu Pertractare. Presidiul prin o cuvântare bine nimerită expune scopul convocării acestei conferinţe şi salutând în mod cordial pe cei prezenţi, propune alegerea a 2 notari şi declară şedinţa de deschisă. Conferinţa se constituie sub presidiul Rev<erendisimului> d<omn> Ciriac Barbul, vicar foraneu, alegând 2 notari ad hoc în persoanele lui Ludovic Mărcuş, preot în Mădăras şi Augustin Egri, paroh în Dindileag. II. ad.a) Chestiunea gimnaziului de Beiuş. Protopopul Gavril Lazăr prezentează un proiect de rezoluţiune. Conferinţa primeşte proiectul de rezoluţiune, în care se cere încel mai scurt timp sinod, şi se alătură protocolului sub %, însă trei protopopi, Ciriac Barbul, Samuil Szabó, George Ardeleanu excepţionează pasajul din memorand referitor la apelată-la caz de neprimire din partea P<rea> V<eneratului> Ordinariat. III. ad.b) Şcoalele de la Nir. Conferinţa văzând ameninţate şcoalele noastre confesionale în fundament, şi deosebit şcoalele din N<ir> Aciad, N<ir> Adoni şi S<zent> George-Abrani, cuprinse de altmintrea şi în memorandul conferinţei: Conferinţa în hotărârea sa spre a salva răul ameninţător asemenea nu află alt mijloc mai acomodat, decât convocarea sinodului diecezan, în care totodată ar fi strict de a se îndruma învăţătorii şcoalelor populare de a nu se abate de la planul de învăţământ regnicolar stabilit la 1879 art<icolul> de lege 18 - precizându-se totodată şi starea învăţătorilor confesionali, cu aceia în cauze disciplinare să nu mai fie supuşi organelor ministeriale, decât autorităţilor lor naturale. IV. ad.c) Ordinaţiunea ministrului de culte din 26febr<uarie> 1890. Conferinţa în cauza ordinaţiunei ministeriale din 26 febr<uarie> în cauza botezului decide: Că deoarece aceea se trimite preoţimei noastre cu încungiurarea autorităţii noastre supreme bisericeşti competente pe cale administrativă, conferinţa deţărmuresce a o respinge. V. ad. d) Azilurile de băieţi. Conferinţa faţă de acest proiect de lege referitor la aziluri hotărăşte: Ca acest proiect să corespundă principiilor profesate de Fröbel, cu caracter confesional, cu temei religioso-moral, deci este înviat P<rea> V<eneratul> Ordinariat a înrâuri din răsputeri, ca ceste instituţiuni humanitäre să nu decline de la scopul lor adevărat, facându-se unelte de maghiarizare - numai sub aceste condiţiuni îl primeşte. Dat ca mai sus. Ciriac Barbul, archidiacon preşedinte, Ludovic Mărcuş not<ar> I, Augustin Egri no- Kao II, Samuil Szabó protopop, George Ardeleanu protopop, Gavril Lazăr protopop, loan Darabant canonic o<norar> protopop, George Şuta paroh, Vasile Leşianu prof<esor> emer<it> şi paroh, loan Erdélyi, paroh, George Kerezsi paroh, Ignaţiu Szilagyi paroh, Mihail Darabant paroh, Andrei Pop preot. „Gazeta de Transilvania”, an LIII, nr. 108, din 15-27 mai 1890, f.1-2. 16. 1890 mai 20, Satu Mare. Memorandum în ceea ce priveşte folosirea limbii române la gimnaziul din Beiuş adoptat în conferinţa generală a preoţimii româneşti sătmărene din 20 mai 1890. Memorandul Preoţimei gr<eco> cat<olice> române din Archidiaconatul părţilor sătmărene, îngremiate diecezei oradane, în chestiunea gimnaziului de Beiuş. Considerând, că limba noastră naţională română, după fiinţa, caracterul şi vitalitatea ei, e garantată de Ziditorul lumei, care a inspirat-o în sufletele a 9-10 milioane de români, de 2000 de ani aşezaţi în orientul Europei şi Marele Ziditor al lumii în economia sa divină nu sufere amestec omenesc; 63