Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Istorie

Mihaela Sălceanu Pertractare. Presidiul prin o cuvântare bine nimerită expune scopul convocării acestei conferinţe şi salutând în mod cordial pe cei prezenţi, propune alegerea a 2 notari şi declară şedinţa de deschisă. Conferinţa se constituie sub presidiul Rev<erendisimului> d<omn> Ciriac Barbul, vicar foraneu, alegând 2 notari ad hoc în persoanele lui Ludovic Mărcuş, preot în Mădăras şi Augustin Egri, paroh în Dindileag. II. ad.a) Chestiunea gimnaziului de Beiuş. Protopopul Gavril Lazăr prezentează un pro­iect de rezoluţiune. Conferinţa primeşte proiectul de rezoluţiune, în care se cere încel mai scurt timp sinod, şi se alătură protocolului sub %, însă trei protopopi, Ciriac Barbul, Samuil Szabó, George Arde­­leanu excepţionează pasajul din memorand referitor la apelată-la caz de neprimire din partea P<rea> V<eneratului> Ordinariat. III. ad.b) Şcoalele de la Nir. Conferinţa văzând ameninţate şcoalele noastre confesiona­le în fundament, şi deosebit şcoalele din N<ir> Aciad, N<ir> Adoni şi S<zent> George-Abrani, cuprinse de altmintrea şi în memorandul conferinţei: Conferinţa în hotărârea sa spre a salva răul ameninţător asemenea nu află alt mijloc mai acomodat, decât convocarea sinodului diecezan, în care totodată ar fi strict de a se îndruma învăţătorii şcoalelor populare de a nu se abate de la planul de învăţământ regnicolar stabilit la 1879 art<icolul> de lege 18 - precizându-se totodată şi starea învăţătorilor confesionali, cu aceia în cauze disciplinare să nu mai fie supuşi organelor ministeriale, decât autorităţilor lor naturale. IV. ad.c) Ordinaţiunea ministrului de culte din 26febr<uarie> 1890. Conferinţa în cau­za ordinaţiunei ministeriale din 26 febr<uarie> în cauza botezului decide: Că deoarece aceea se trimite preoţimei noastre cu încungiurarea autorităţii noastre supreme bisericeşti competente pe cale administrativă, conferinţa deţărmuresce a o respinge. V. ad. d) Azilurile de băieţi. Conferinţa faţă de acest proiect de lege referitor la aziluri hotărăşte: Ca acest proiect să corespundă principiilor profesate de Fröbel, cu caracter confesional, cu temei religioso-moral, deci este înviat P<rea> V<eneratul> Ordinariat a înrâuri din răspu­teri, ca ceste instituţiuni humanitäre să nu decline de la scopul lor adevărat, facându-se unelte de maghiarizare - numai sub aceste condiţiuni îl primeşte. Dat ca mai sus. Ciriac Barbul, archidiacon preşedinte, Ludovic Mărcuş not<ar> I, Augustin Egri no- Kao II, Samuil Szabó protopop, George Ardeleanu protopop, Gavril Lazăr protopop, loan Darabant canonic o<norar> protopop, George Şuta paroh, Vasile Leşianu prof<esor> emer<it> şi paroh, loan Erdélyi, paroh, George Kerezsi paroh, Ignaţiu Szilagyi paroh, Mihail Darabant paroh, Andrei Pop preot. „Gazeta de Transilvania”, an LIII, nr. 108, din 15-27 mai 1890, f.1-2. 16. 1890 mai 20, Satu Mare. Memorandum în ceea ce priveşte folosirea limbii române la gimnaziul din Beiuş adoptat în conferinţa generală a preoţimii româneşti sătmărene din 20 mai 1890. Memorandul Preoţimei gr<eco> cat<olice> române din Archidiaconatul părţilor sătmărene, îngremi­­ate diecezei oradane, în chestiunea gimnaziului de Beiuş. Considerând, că limba noastră naţională română, după fiinţa, caracterul şi vitalitatea ei, e garantată de Ziditorul lumei, care a inspirat-o în sufletele a 9-10 milioane de români, de 2000 de ani aşezaţi în orientul Europei şi Marele Ziditor al lumii în economia sa divină nu su­fere amestec omenesc; 63

Next

/
Thumbnails
Contents