Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Istorie

în orice caz atitudinea provocatoare a guvernului maghiar a provocat o reacţie vehementă din partea opiniei publice româneşti, manifestată în primul rând prin publicaţiile periodice româneşti, dar şi în cadrul unor manifestări publice. Dintre relatările din presă vom menţiona seriile închinate gimnaziului din Beiuş apărute în „Unirea”30, „Familia”31, „Gazeta Transilvaniei”32.

Dintre multele relatări ne vom opri la un articol apărut în revista „Familia” intitulat „Progresele maghiarizării” în care se facea referire la raportul Ministerului cultelor şi instrucţiunii publice pe anul 1890. Astfel, dacă în anul 1869 erau 5.818 şcoli populare cu limba de predare maghiară, în anul 1890 existau 8.994 de asemenea şcoli. Cele slovace s-au redus de la 1.822 în 1869 la 1.115 în 1890, cele rutene de la 479 în 1869 la 211 în 1890, doar cele româneşti sporind de la 1.569 în 1869 la 1.587 în 1890 (cui 8 şcoli). Se remarcă faptul că şcolile româneşti erau toate susţinute de biserici, statul necontribuind cu nimic la întreţinerea lor. Acest fapt amar este remarcat şi cu ocazia Conferinţei Partidului Naţional Român de la Sibiu: „Suntem aproape trei milioane de Români în patria Ungurească şi nime de sus de la putere nu să poate lăuda, că ne-ar fi dat din tezaurul comun al patriei un crucer pentru cultura noastră, ca Români... Avem totuşi până astăzi din chiar puterea noastră proprie vreo 2.500 de scoale poporale şi încă printre cele mai multe de acelea, cari pot rivaliza cu oricare altele din ţară”33.

Tot în rândul iniţiativelor cu răsunet este amintită şi Conferinţa culturală de la Baia Mare din 17 februarie 1891, ţinută în prezenţa a 500 de participanţi, după ziarul „Unirea”34, la punctul 3 din program s-a discutat „statorirea şi subscrierea texturilor de adresă îndreptate către ministrul de culte şi instrucţiunii şi către dieta ţării în cauza religiunii şi limbii române”35.

Proiectul a fost prezentat de dr. V. Lucaciu în care după ce a enumerat „călcarea drepturilor noastre în causa religiunii şi a învăţământului naţional prin ştergerea catedrelor limbei române de la gimnaziul din Satu Mare şi Baia Mare, precum şi încercarea din partea şoviniştilor pentru a şterge şi catedra de religiune de la gimnaziul superior din Sighetu-Marmaţiei” cere ca memoriul să fie înaintat. Cel care a criticat proiectul vehement a fost protopopul Gavril Lazăr de Purcăreţi care a menţionat că acesta nu aminteşte nimic de catedra de limba română şi religie de la Gimnaziul din Cărei, suspendată de direcţiune cu doi ani înainte, de soarta şcolilor populare, susţinute de biserica greco-catolică română din zona Nirului, unde autorităţile maghiare au introdus limba maghiară în locul limbii române precum şi cauza gimnaziului din Beiuş „deci roagă că reprezentaţiune să se facă amintire de toate acestea, căci de toate ne interesăm şi toate ne dor”36. Mai ales chestiunea gimnaziului din Beiuş cere o dezbatere foarte serioasă.

Vom menţiona că unul dintre punctele memoriului adoptat la Baia Mare şi expediat ministrului învăţământului atingea problema gimnaziului din Beiuş: „între vătămările flagrante, între călcările vădite de legea sancţionată este a se enumera şi procedura Excelenţei Tale în cauza gimnaziului din Beiuş, care procedură volnică, ilegală şi injustă, au produs cea mai adân-Românii sătmăreni în apărarea liceului românesc de la Beiuş

30 „Unirea”, an I, nr. 7/7 februarie 1891, nr. 8/21 februarie 1891, nr. 9/28 februarie, nr. 10/7 martie, 18/9 mai, 21/23 mai, 22/30 mai, 23/6 iunie, 30/25 iulie 1891,

31 „Familia”, an XXVI, nr. 10/11-23 martie 1890, nr. 19/13-25 mai 1890, nr. 20/20 mai-1 iunie, 26/1-13 iulie 1890.

32 „Gazeta Transilvaniei”, an LIII, nr. 257/16-28 noiembrie 1890, nr. 167/26 iulie-7august, nr. 196/28-9 august, nr. 162/25 iulie-6 august, nr. 163/20 iulie-1 august, nr. 165/24 iulie-5 august, nr.158/14-26 iulie, nr. 153/8-20 iulie, nr. 148/3-15 iulie, nr. 150/5-17 iulie, nr. 142/24 iunie-6 iulie, nr. 112/19-31 mai, nr. 108/15-27 mai, nr. 107/13-25 mai.

33 Teodor V. Păcăţian, Cartea de aur sau luptele politice naţionale ale românilor de sub coroana ungară, Ediţie anastatică, voi. II, Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2017, p. 419.

34 „Unirea”, an I, nr. 9/28 februarie 1891, p. 65.

35 Ibidem.

36 Ibidem, p. 68 şi Maramureşenii în lupta pentru libertate şi unitatea naţională Documente 1848-1818, Bucureşti, 1918, pp. 188-195.

44