Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Artă

DIVERSITATE ŞI PERFORMARE LA MUZEUL DE ARTĂ

Alexandru ZOTTA

Cunoscând din anii de studii rolul şi importanţa criticii de specialitate în afirmarea şi performarea artistică, în mod deosebit, am încercat să găsesc preocupări de această natură şi în arealul în care trăiesc şi lucrez de peste cincizeci de ani. în acest interval în Satu Mare au activat importante instituţii de cultură şi artă, precum Filarmonica „Dinu Lipatti”, Teatrul de Nord, cu secţii maghiară şi română, câteva reviste literare precum Poesis şi Acolada, cu apariţie îndelungată şi cu circulaţie chiar şi dincolo de spaţiul naţional, Muzeul Judeţean cu secţie de Istorie, Arheologie, Etnografie şi Artă, Filiala Artiştilor Plastici, dar activitatea acestora nu a constituit obiectul unor preocupări consecvente din partea criticii de specialitate.

O vreme această preocupare a fost susţinută de consemnările din presa locală, operative şi eficiente în privinţa popularizării activităţii artistice, dar rareori şi în mică măsură aplicate domeniului, poate cu excepţia parţială a teatrului. Meritorie rămâne activitatea ziariştilor Vasile Savinescu, Ovidiu Suciu, Grigore Scarlat care au susţinut rubrica de cultură la ziarele judeţene. în comparaţie cu alte centre, mai mari şi mai mici, manifestările artistice din arealul nostru s-au bucurat doar sporadic de atenţiile criticii de specialitate; depăşirea condiţiei marginale s-a produs datorită vecinătăţii cu Şcoala de pictură de la Baia Mare. în rest evaluările şi aprecierile critice, atâtea câte au fost, s-au datorat unor profesionişti cu activitate în centre culturale prestigioase, invitaţi la manifestări aniversative sau omagiale; personalităţi cu preocupări critice de specialitate, adevăraţi profesionişti ai domeniilor artistice particulare nu s-au format şi nu au activat în arealul nostru.

Cu încredere în funcţia formativă a şcolii, domeniul în care am lucrat, am încercat să susţin şi să stimulez o apropiere a acesteia de viaţa şi lumea artistică, bazat pe dimensiunea culturală a învăţământului de atunci şi pe afinităţile şi propensiunile artistice ale multor slujitori ai acestuia: educatoare, învăţători, profesori; ulterior, odată cu experienţa universitară şi studenţi. Foloseam prilejul întrunirilor de specialitate, al cercurilor pedagogice şi al consfătuirilor cadrelor didactice în programul cărora cuprindeam şi acţiuni precum Revista presei literare, Apariţii editoriale importante şi, mai cu seamă, întâlniri cu scriitori, memorabile fiind cele cu redactorii revistei clujene Steaua, cu universitari şi oameni de cultură, transformate în interesante dialoguri şi dezbateri de specialitate. Deosebite erau sesiunile de comunicări ştiinţifice, activitate care a facilitat afirmarea unor colegi deveniţi ulterior universitari şi cercetători prestigioşi. în compania profesională a acestora am început şi activitatea critică, provocat şi de relevanţa redusă a acesteia în Satu Mare şi de conştiinţa utilităţii şi necesităţii ei. Alături de critica literară şi de teatru am îndrăznit să abordez subiecte de pictură şi grafică, profitând de colegialitatea şi prietenia unor profesionişti în afirmare, dascăli şi artişti.

Cu ajutorul acestora am iniţiat la Casa Corpului Didactic o serie de expoziţii de pictură şi grafică; pentru pictori prilej de contacte mai cuprinzătoare cu publicul, iar pentru acesta, contactul cu creaţia plastică şi iniţierea în receptarea frumosului artistic. Experienţa, derulată pe parcursul a peste zece ani, m-a apropiat şi de critica de artă, folosind ca bază ştiinţifică cuSatu Mare - Studii şi Comunicări, nr. XXXV/II, 2019, p. 423-426