Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Artă

Scurtă prezentare a colecţiei secţiei de artă a Muzeului Judeţean Satu Mare

Pictor idilic al monografiei satului românesc, a fost acela pentru care casa, locul, îndeletnicirea ţăranului au fost teme predilecte (Casă ţărănească la Plăineşti, aflată în colecţia noastră). De asemenea, istoria cu marile sale evenimente au ocupat un loc important în creaţia sa. Peisajele sale populate de case, bordeie, hanuri ce atestă viaţa, sunt tablouri de o rară frumuseţe, cu încărcătură patriotică, tratând deopotrivă natura şi locuitorii ei. Influenţat de şcoala franceză unde a stidiat pictura sa degajă spontaneitate şi prospeţime prin modul de tratare a fiecărui subiect. Carele cu boi ce l-au făcut recognoscibil în paleta artiştilor, oferindu-i o personalitate aparte, sunt tratate cu deosebită dedicaţie asupra temei. Numeroasele schiţe, crochiuri stau la baza acestei teme atât de mult folosită de autor. Un crochiu al mişcării şi proporţiei prin distribuirea spontană şi echilibrată a tuşei şi liniei sugerează mişcarea şi anatomia animalelor înhămate înaintea carului (studiu la lucrarea Car cu boi). Tablourile sale fac parte din marea panoplie a artei româneşti şi înnobilează colecţia muzeului prin prezenţa lor.

Arta românească a primei jumătăţi a secolului XX este reprezentată de lucrări semnate Theodor Pallady, Iosif Iser, Dumitru Ghiaţă, Corneliu Medrea, Marius Bunescu, Corneliu

Nicolae Grigorescu. Studiu-Car cu boi; Ulei/placaj. 31x65 cm

Nicolae Grigorescu. Casă ţărănească la Plăineşti; Ulei/lemn. 28.2x18 cm

Baba, Aurel Ciupe, Dimitrie Gheaţa, Vida Geza, Ştefan Popescu, Horia Bernea, Henri Catargi, Brana Nicolae, personalităţi artistice, care, inspirându-se din realităţile epocii, cu deosebită dăruire au pus bazele unei şcoli naţionale româneşti de o remarcabilă valoare şi originalitate.

Vom exemplifica cu câteva lucrări aflate în colecţie.

Pictorul Dumitru Ghiaţă (1888-1972), care a făcut parte, alături de Petraşcu Gheorghe, Pallady Theodor, Sirató Francisc, Iser Iosif, Tonitza Nicolae, St. Dimitrescu, Bunescu Marius, Catargi Henri, Ciucurencu Alexandru din strălucita pleiadă de artişti care s-au afirmat pe deplin între cele două războaie mondiale, a ştiut să realizeze confluenţa a ceea ce era viu şi legat de omenesc din arta românească şi din cea universală, având o viziune şi un stil propriu16.

Urmând cursurile Academiei Ranson şi ale Academiei Delecluze şi familiarizându-se cu tehnicile post-impresioniste, le va reda într-o manieră personală în lucrările sale: naturi moarte, peisaje şi compoziţii în culori sobre, cu influenţe din arta populară, având un limbaj plastic simplu şi direct, cu un colorit armonios, cu tonuri calde, are în colecţia secţiei un număr de 3 lucrări: Peisaj din Bucureşti, Târg de pepeni şi Peisaj marin.

Pictorul român, Maestru Emerit al Artei, Corneliu Baba (1906-1997)17, figură reprezentativă a artei româneşti contemporane, care şi-a dedicat întreaga creaţie omului, condiţiei şi destinului său şi a cărui operă s-a bazat în primul rând pe limbaj şi pe stil, pe valoarea artistică şi pe dimensiunea semantică a imaginii, ale cărui tablouri sunt o naraţiune realizată cu scopul de a comunica idei, are doar o lucrare în colecţia noastră, şi anume Peisaj Veneţian.

16 ttps://editura.mttlc.ro/carti/Retrospectiva%20Ghiata.%202.%20Carti.%20CLP.pdf.

17 Constantin Prut, op. cit., p. 32.

418