Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)
Artă
Irina Liuba Horvat, Denisa Monica Cărăian cului stârnit şi din poezia lui loan Ghiur, a născut lucrarea Porţi albastre, o sinteză de simboluri prefigurate în gama albastrului de Oaş. Maternitatea, o temă dragă artistei, înfaţiş ează semnul iubirii printr-o interpretare a Madonei născătoare de viaţă profilată pe un fundal tumultuous, la fel ca viaţa, realizat prin tuşe contrastante, agitate, peste care copita calului ce se închină este semn al triumfului şi preţuirii dragostei materne învingătoare prin mesajul fecundităţii, ilustrat în lucrarea Miracol. Artista are în colecţia secţiei un număr de 17 lucrări. Artistul plastic Maria Olteanu (1940 - ), membru al filialei artiştilor sătmăreni, acurelistă de o sensibilitate profundă care abordează ca tematică predilectă natura: peisaje, flori, diverse anotimpuri, cu cromatică reţinută în culori grizate ce vorbesc despre posibilităţile generoase ale acuarelei, are în colecţia secţiei un număr de 8 lucrări: Cer de lumină, Satul, Potir, Noiembrie etc. în urma expoziţiilor, deja cu tradiţie, Atelier de mai, Bienala Alb-Negru, expoziţia absolvenţilor Liceului de Artă Aurel Popp, patrimoniul secţiei s-a îmbunătăţit, de asemenea, cu o serie de lucrări de artă contemporană: Dan Perjovski, Láng Eszter, Moldvay Katalin, Vaier Sasu, Aurelian Busuioc, Lakatos Gabriela, Lola Berciu, Anamaria Antal etc. Ilustratorul, desenatorul, scriitorul, jurnalistul Dan Perjovski (1961 - )13, absolvent al Academiei de Artă din Iaşi, pe care îl caracterizează autenticitatea, cu lucrări care reprezintă o combinaţie între artă brută, grafitti, desene şi desene animate, are în colecţia secţiei lucrările Est - Vest PEECH PREE, Caralog, Carte artist. Artista Láng Eszter (1948 -), ale cărei lucrări debordează energia vieţii, iar culorile şi formele sunt pline de forţă, cu un conţinut de expresie exprimând formele naturii concrete, are în colecţia secţiei 6 lucrări. Analizând situaţia socială dificilă de la sfârşitul secolului al XlX-lea este de înţeles că tinerii cei mai talentaţi au fost înclinaţi ca, după absolvire, să se afirme şi să caute inspiraţia creatoare în afara regiunii unde locuiau şi chiar a ţării. Principala rampă de lansare pentru formarea în domeniul artei a fost şcoala de desen de la Budapesta, de unde tinerii absolvenţi şi studenţi îşi continuau educaţia la Viena, München, Paris, rar la Dresda. La cumpăna secolelor XIX- XX, activitatea artiştilor a devenit atât de susţinută, încât au început să se deschidă noi ateliere private pentru artişti şi colonii de pictură, la care participau tineri plini de ambiţii, cu vederi artistice noi şi care doreau să cucerească lumea. Tocmai acest lucru a dat impulsul formării unui nou Barbizon la Baia Mare. Fenomenul Şcolii de Pictură Baia Mare este o receptare specifică a principalelor orientări ale renaşterii culturale şi artistice a Europei, începând cu naturalismul lui Jules Bastien-Lepage (1848 - 1884) şi Pascal Dagnan - Bouveret (1852-1929), urmate de impresionism şi post-impresionism, care au contribuit la depăşirea academismului considerat osificat. Adepţii acestor idei iniţiază în Europa noi tendinţe artistice şi şcoli libere, unind în jurul lor valoroşi artişti progresişti. Una dintre acestea este celebra Şcoală de pictură a lui Simon Hollósy, care mai târziu a devenit instituţia de bază pentru perfecţionarea abilităţilor artiştilor, pentru modelarea stilului picturii acestora în Colonia de pictură de la Baia Mare şi care va deveni un nou centru de inovare şi consacrare pentru noi generaţii de artişti. în colecţia secţiei se regăsesc opere ale unor artişti care au activat 13 http://www.romaniacurata.ro/bio/dan-perjovschi. Láng Eszter. Forme roşii; Pastel/ hârtie. 50x65 cm Maria Olteanu. Noiembrie; Acuarelă/hărtie. 28,5x39,5 cm 415
