Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Istorie

Alexandrina Pelle, prima femeie profesor a Liceului Mihail Eminescu

nelor: Reich Sofia, V. Dumitrescu, Duha, Ferenţiu, Chihaia, Gheorghiu, Răileanu, Valeria Dr. Seleş, Dr. Calefariu, Dr. Szóbél, Alexandrina Dr. Pop, Friedmann, Bárdos, Kardos, Márcus, Lili Prodan, Moiş, Doroş şi Hantz, cari ne-au oferit preţiosul sprijin. Corpul profesoral cu bucurie a luat spre ştire înfiinţarea cercetăşiei şi speră că, în deplin acord cu disciplina şcolară, în armonie şi bună înţelegere cu toţi colegii, această instituţiune, are să fie o chezăşie a sentimentului de dragoste pentru tot ce e românesc şi e menit să servească interesele noastre, în special aici, la frontieră. Să nu treacă nici o singură zi fără de a face vreo faptă bună, aceasta ar fi temelia instituţiunii cercetăşeşti şi, cu această deviză pe gură şi în inimi, îi zicem cohortei liceului nostru: mereu înainte şi nicicând înapoi!9”

Activitatea didactică a Alexandinei Pelle s-a încheiat ca urmarea a căsătoriei cu dr. Mihai Pop, care a fost o personalitate marcantă a oraşului Satu Mare în epoca interbelică. Căsătoria i-a oferit Sandrinei o perioadă de linişte şi prosperitate, dar şi ocazia să întâlnească oameni de cultură ca Liviu Rebreanu, Octavian Goga sau George Topârceanu, precum şi oameni politici ca dr. Iuliu Maniu sau înalţi prelaţi ca dr. loan Suciu, pe care-i primea cu tradiţionala ospitalitate ardelenească. Mulţi cunoscuţi îşi amintesc cu nostalgie de deosebitele ei talente culinare. Suferind însă de o boală incurabilă, dr. Mihai Pop moare în anul 193510.

Sandrina se recăsătoreşte în anul 1937 cu dr. Titu Demian, născut în 1896 în satul Negreia, comuna Şişeşti, descendent al unei vechi familii de ţărani români. A fost doctor în drept, avocat, primar al oraşului Satu I Mare în perioada 12 iunie 1932-18 decembrie 1933, preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc-Satu Mare din 3 mai 1936 până în 14 iulie 1947, şi unul dintre cei 33 de deputaţi PNŢ, aleşi la alegerile din 1946. Cu dr. Titu Demian, Sandrina are o fiică, Maria-Magdalena. în perioada următoare Dictatului de la Viena, familia Demian rămâne la Satu Mare, dar la scurt timp după terminarea războiului, în anul 1949, datorită noilor condiţii politice create, se mută la Cluj-Napoca. Dr. Titu Demian, trece printr-o perioadă dificilă a existenţei sale, se îmbolnăveşte de cancer pulmonar şi moare în anul 1958, în vârstă de 62 de ani11.

Pentru a se putea întreţine, din anul 1950 Sandrina se angajează ca asistentă medicală de pediatrie, iniţial la o creşă, iar apoi la Spitalul Clinic de Copii din Cluj-Napoca, de unde se pensionează în anul 1965.

Fiica sa, chimistă, se transferă la Bucureşti, în 1964, însă Sandrina continuă să locuiască la Cluj-Napoca, împreună cu fraţii ei, loan Pelle şi Aurel Pelle, şi în vecinătatea surorii sale, Augusta Pelle, căsătorita Coza. După decesul fraţilor, în anul 1982 se mută şi ea la Bucureşti, pentru a fi mai aproape de fiica sa, căsătorită cu Bogdan Zaharescu, proiectant arhitect şi pictor, şi de nepoata sa, Mihaela, actualmente arhitect peisagist, stabilită în Florida (SUA).

Sandrina se stinge din viaţă la data de 6 februarie 1986, în Bucureşti.

Alexandrina Demian, născută Pelle, a fost o persoană deosebit de inteligentă, cu principii morale ferme şi cu o deosebită forţă morală. O adevărată luptătoare, energică şi hotărâtă. Ea a găsit în toate momentele vieţii sale, bune sau rele, o cale demnă de supravieţuire şi a căutat mereu să îi ajute pe cei din jurul său. întreaga activitate didactică a Alexandrinei Pelle Dr. Pop s-a desfăşurat la Liceul Mihail Eminescu şi a început odată cu înfiinţarea acestui liceu. Din

9 Anuarul al V-lea al Liceului de Stat Mihail Eminescu din Satu-Mare, pe anul şcolar 1923-1924, Tipografia Simon şi Vescan, Satu-Mare, p. 73.

111 Gheorghe Cosma, Rozalia Cosma, şi Ovidiu T. Pop, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu" 150 de ani de învăţământ in limba română, Ed. Citadela, Satu Mare, 2009, pp. 184-187.

" Claudiu Porumbăcean, Bujor Dulgău, Oameni din Sătmar, Ed. Solstiţiu, Satu Mare, 2000, pp. 79-81.

226