Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)
Istorie
grofilor Karoleşti, tribune pentru publicul inteligent şi un chioşc splendid decorat pentru familia regală”10. Preotul greco - catolic Vasile Pătcaşiu descrie impozanta defilare ce a avut loc în 25 mai 1919, în faţa castelului conţilor Károlyi, după ce suveranii au salutat ostaşii adunaţi în centrul oraşului, pentru onor: „prima dată a defilat armata provăzută cu tot felul de arme, după aceasta a început defilarea poporului împărţit după regiuni şi comune”11, toţi scandând şi salutându-i cu însufleţire pe suveranii României Mari. „Priveliştea pitorească asupra poporului entuziasmat, ce s-au prezentat în frunte cu Preoţii şi învăţătorii săi, pe dinaintea Regelui şi a Reginei adorate a fost atât de sublimă, încât această zi va fi eternizată pe vecie în istoria neamului românesc de aici, cari au avut fericirea a fi unit pe vecie în România Mare. După miazăzi cam pe la 5 oare au fost primite deputaţiunile (delegaţiile - n.n.) la casa comitatului (prefectură - n.n.) prezentându-se în faţa Suveranilor: Preoţimea română în număr cam 60 persoane, sub conducerea vicarului din Carăi, Romul Marchiş, apoi rom. - cat., cineva din partea Calvinilor şi în urmă doi rabinieri de-a jidanilor, urmând acestora şi alte deputaţiuni: a învăţătorilor şi a altor din branşa civilă. Finindu-se cu primirea deputaţiunilor, Majestăţile lor însoţiţi de o escortă nenumărată, în mulţimea de automobile şi trăsuri au mers la gară, unde s-a dat o cină splendidă, petrecând acolo până la 4 ore demeneaţă, când au plecat continuându-şi călătoria pe la Sătmar, Baia Mare şi a 2-a zi la amiază vreme ajunseră la Jibou... Notez că eu şi cu o parte dintre ai noştri, am venit acasă de la Cărei cu trăsura, o mare parte dintre tineri şi bătrâni... poporeni din Hotoan, au mers la gara de la Cărei, ca să vină acasă cu trenul ce comunică pe la noi în Sălaj. întârzierea trenului, care abea către 11 ore din noapte a putut pleca încoace, ai noştri folosiră timpul petrecerii în gară, cântând versuri naţionale, cum sunt ei bine instruiţi, fiind cu dânşii şi învăţătorul nostru C. Albu şi cantorul loan A. Pop. Aceasta a atras atenţiunea Regelui şi a Reginei care stăteau în cupcele lor (compartimente - n.n.), a trimis un adjutant la cântăreţi, poftindu-i să se apropie de cupeiul unde erau Suveranii şi să cânte în apropierea lor. La acest îndemn prea înalt, Hotoanii s-au postat în nemijlocita apropiere a Regelui şi a Reginei, au cântat frumos, ba la îndemnul adjutantului regal câteva cântări au trebuit să le repete. în semn de răsplată pentru purtarea lor frumoasă, poporenii noştri au fost donaţi: fetele au primit un braţ de roze şi mălin adus chiar din grădina Regelui de la Bucureşti, iar bărbaţii au primit o scotulă (cutie - n.n.) de ţigarete. Dar, decât toate acestea, cât de mult valorează cinstea şi onoarea cum am fost primiţi, ca să poată cânta în faţa Regelui iubit şi a Reginei de toţi adorate. Fie binecuvântată ziua măreaţă şi de vecinică dulce amintire”12. Ministrul I.G. Duca, participant la vizita regală în Ardeal, spunea: ”să povestesc cu de-amănuntul toate scenele şi întreaga călătorie este cu neputinţă, ţin totuşi să reamintesc câteva din episoadele cele mai caracteristice. Aşa spre pildă... impunătoarea defilare de la Bechiş Ceaba (Békéscsaba - n.n.), care nu ne-a rămas în urma tratatului... Dejunul în castelul conţilor Karolyi de la Careii Mari, castel în care întâlneai atâtea urme ale Regelui Eduard şi ale Arhiducelui Rudolf, care venea să vâneze acolo în tovărăşia magnaţilor unguri, şi unde trona acuma voluminos şi exuberant bravul general Moşoi. [...] nobili Unguri în frunte cu un bătrân conte Degenfeld, aşteptând în costum de magnaţi pe Rege, pe peronul gării de la Satu Mare, ca să mulţumească României că i-a salvat de bolşevism”13. 10 Vasile Pătcaşiu, Din Cronica Hotoanului, Ed. Citadela, Satu Mare, 2012, pp. 167-168. "Ibidem, p. 168. 12 Ibidem, pp. 168 -169. 13 E. Stoian, S. Măluşelu, op.cit., p. 98. 100 De ani de la vizita Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria în judeţul Satu Mare... 184